CONTINUĂ PROTESTUL În timp ce politicienii şi organizaţiile neguvernamentale se dau de ceasul morţii pe la televizor, la Roşia Montană, cei 22 de mineri îşi continuă protestul în galeria Cătălina-Monuleşti, fiind la a doua noapte în subteran. Ei spun că nu vor ieşi la suprafaţă până nu vor avea garanţii că „proiectul minier va fi dezbătut în Parlament şi nu respins pe criterii politice, la presiunea străzii”. Toată lumea vorbeşte despre protecţia mediului la Roşia Montană, dar nimeni despre problemele sociale din acea zonă. Liderul Sindicatului „Viitorul Mineritului” de la Roşia Montană, Cristian Albu, a declarat vineri că minerii blocaţi în subteran refuză să iasă la suprafaţă până când nu va veni un factor de decizie de la Bucureşti sau reprezentanţii grupurilor parlamentare, cu care să discute despre situaţia de la Roşia Montană. Albu a spus că este îngrijorat de starea de sănătate a minerilor, deoarece toţi au tensiunea scăzută, iar condiţiile din subteran sunt foarte dificile, cu temperaturi scăzute şi multă umezeală. Albu a spus că, în paralel, vor continua şi protestele de la suprafaţă, în semn de solidaritate cu cei blocaţi în subteran.

SOLIDARI ÎN SUBTERAN Situaţia a devenit, de vineri, şi mai tensionată la Roşia Montană, după ce alţi unsprezece mineri au coborât în galeria Cătălina-Monuleşti şi s-au solidarizat cu cei 22 de ortaci care protestează în subteran de miercuri. Iniţial, cei 11 mineri au coborât vineri, în galeria Cătălina-Monuleşti, pentru a le duce hrană şi apă celor 22 de ortaci, pentru ca ulterior să refuze să mai iasă din subteran. Ar fi foarte interesant acum să vedem în stradă organizaţiile neguvernamentale pentru drepturile omului care să protesteze şi să se solidarizeze cu cei 33 de mineri blocaţi în mină. Pe plan politic, problema Roşia Montană este departe de a fi rezolvată. Europarlamentarul Corina Creţu, vicepreşedinte al Grupului Socialist din Parlamentul European şi membru al Comisiei de Dezvoltare a PE, consideră că tema Roşia Montană este dificilă pentru România. Europarlamentarul apreciază că implicarea Parlamentului în acest subiect, decisă de premierul Victor Ponta, este un gest de curaj pentru România, dar de normalitate în orice stat cu tradiţie democratică. „Acest subiect a fost amânat la nesfârşit, de frică, de nişte oameni politici laşi, care acum ies de prin ascunzători şi se declară mari susţinători ai mediului. Când acorzi o licenţă de exploatare unei companii, la un moment dat trebuie să-i spui: ai voie sau nu ai voie să exploatezi. Dacă tragi de timp, ajungi în postura de a plăti despăgubiri. Aceasta este moştenirea pe care a preluat-o Guvernul USL”, spune Corina Creţu.