Investitorii speculativi în domeniul valutar s-ar putea reorienta către România, a patra mare economie est-europeană, întrucît politica autorităţilor este mai puţin restrictivă decît în cazul ţărilor baltice sau Bulgariei, care au consiliu monetar. "România are un deficit de cont curent ridicat, traversează o perioadă de dezvoltare puternică a creditării şi banca centrală nu vrea o monedă prea puternică. Investitorii speculanţi aleg probabil valute ale ţărilor de către autorităţi nu le stau în cale", a afirmat Lucy Bethell, de la divizia de strategie a Royal Bank of Scotland. Analiştii spun că România face parte din categoria ţărilor cu risc de supraîncălzire economică, iar autorităţile sînt reticente în a înăspri politica monetară, pentru a nu favoriza o apreciere prea mare a leului, cu un curs de schimb liberalizat. În schimb, monedele din statele baltice şi din Bulgaria au un curs fixat faţă de euro în cadrul consiliului monetar. Unii analişti consideră însă că speculatorii nu vor organiza un atac ţintit, ci probabil o retragere generalizată de pe pieţele emergente, în primăvară.

Alături de România, şi Bulgaria, Letonia, Estonia şi Lituania sînt ţări cu risc de supraîncălzire, potrivit Danske Bank, care a analizat 11 "indicatori ai vulnerabilităţii" pentru zece state membre ale UE din Europa de Est. Motivele de îngrijorare identificate în aceste state sînt ritmul nesustenabil de creştere, susţinut de dezvoltarea puternică a consumului şi a creditării, datoria externă semnificativă, salariile în creştere, deficitul de cont curent de peste 10% din PIB şi rezervele valutare scăzute. "Analizînd regiunea central şi est-europeană, devine evident că supraîncălzirea este o situaţie tot mai des întîlnită în zilele noastre", potrivit Danske. Cu un an în urmă, începutul declinului economiei Islandei a reprezentat un semnal de alarmă pentru traderii interesaţi să obţină randamente înalte peste tot în lume, fără a lua în calcul riscurile economice. În prim plan se află economia supraîncălzită a Letoniei şi pieţele caută atent semnale asemănătoare şi în alte ţări. Analiştii comentează că gradul de expunere minim al portofoliilor investitorilor la activele din regiunea baltică şi hotărîrea autorităţilor de a-şi apăra regimurile de consiliu monetar, esenţiale pentru aderarea la zona euro, limitează riscurile apariţiei unei crize valutare de amploare. În schimb, dacă pieţele nu acţionează ca factor de siguranţă şi autorităţile refuză să apeleze la măsuri fiscale pentru temperarea creşterii economice, dezechilibrele vor căpăta o amploare tot mai mare, conducînd la un rezultat mai puţin satisfăcător. Cu toate acestea, unii analişti spun că, în locul unei ofensive a speculanţilor, o retragere cu caracter sezonier a investitorilor de pe pieţele emergente este un scenariu mult mai probabil.