Un poliţist a fost împuşcat mortal, luni seara, în timp ce patrula prin Craigavon, la nord-vest de Belfast, în provincia Ulster, la două zile după uciderea a doi soldaţi britanici. Poliţistul a fost atins de cel puţin un glonţ în cap, după ce a fost chemat într-o zonă republicană din Craigavon, în comitatul Armagh, în jurul orei 21.00 GMT (23.00, ora României), a confirmat poliţia, fără a preciza dacă alţi membri ai forţelor de ordine au fost răniţi. O grupare republicană disidentă a IRA, The Continuity IRA (IRA Continuităţii), a revendicat, marţi, asasinarea cu o zi în urmă a unui poliţist, în apropiere de Belfast, conform agenţiei britanice Press Association (PA). Agenţia citează, fără alte detalii, un mesaj codificat în care gruparea declară: ”Atît timp cît britanicii vor fi implicaţi în Irlanda, aceste atacuri vor continua”. Aceasta este prima asasinare a unui poliţist după zece ani, în această provincie. The Continuity IRA face parte din grupările disidente care s-au separat de Armata Republicană Irlandeză (IRA) cînd aceasta a ordonat abandonarea luptei armate în 2005, în cadrul procesului de pace. The Continuity IRA continuă să ceară alipirea provinciei britanice la Irlanda, opunîndu-se loialiştilor protestanţi care cer menţinerea sa în Regatul Unit.

Principala mişcare disidentă a IRA, Real IRA, a revendicat atentatul care a provocat moartea, sîmbătă seara, tot în apropiere de Belfast, a doi soldaţi britanici. Aceştia, în vîrstă de 21 şi 23 de ani, urmau să fie trimişi a doua zi în Afganistan. Atacatorii au deschis focul asupra lor cînd aceştia au venit, neînarmaţi, la intrarea în cazarmă, pentru a primi pachete cu pizza aduse de două persoane angajate să le livreze. Acestea din urmă, precum şi alţi doi militari au fost răniţi. Adevărata IRA a fost creată în octombrie 1997, printr-o sciziune cu IRA, principala miliţie catolică din Irlanda de Nord, care a renunţat la violenţă şi şi-a desfiinţat arsenalul în 2005. Opunîndu-se acordurilor din Vinerea Sfîntă, mica grupare s-a făcut cunoscută prin comiterea la 15 august 1998 a atentatului de la Omagh, cel mai sîngeros în 30 de ani de conflict, soldat cu 29 de morţi. Premierul britanic, Gordon Brown, a dat asigurări, luni, că uciderea celor doi soldaţi, sîmbătă, nu va compromite un proces de pace de neclintit din Irlanda de Nord, unde s-a deplasat pentru a evalua situaţia. La Londra, ministrul pentru Irlanda de Nord, Shaun Woodward, a declarat în faţa Camerei Comunelor că autorii atentatului încercaseră să comită un masacru, subliniind că fuseseră trase peste 60 de focuri. ”Acest act de barbarie extremă nu va reuşi să submineze procesul politic”, a apreciat el. Niciun soldat britanic nu a mai fost ucis în Irlanda de Nord din 1997 pînă în prezent. Atentatul, condamnat de toată clasa politică nord-irlandeză, a reanimat temerea unei întoarceri la violenţele care au zguduit provincia în timpul celor 30 de ani de conflict care au precedat semnarea acordurilor din Vinerea Sfîntă, la 10 aprilie 1998. Gerry Adams, liderul Sinn Fein, care împarte puterea cu DUP în cadrul Guvernului regional, a subliniat luni că republicanii dizidenţi nu dispuneau de nicio susţinere din partea populaţiei.

O revenire a violenţelor imputate republicanilor dizidenţi a fost observată în ultimele luni în provincie. Săptămîna trecută, serviciile de securitate britanice din Irlanda de Nord avertizaseră că ameninţarea atacurilor împotriva poliţiştilor şi militarilor nu fusese niciodată atît de mare în ultimul deceniu. Peste zece tentative de crime comise împotriva poliţiştilor au fost înregistrate în ultimele 18 luni.