Reprezentanţii Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) susţine că Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) şi Ministerului Finanţelor Publice nu îşi respectă angajamentele asumate, cum ar fi: introducerea pe ordinea de zi a şedinţei de guvern, a proiectului de hotărîre pentru reglementarea asigurărilor de viaţă, sănătate şi bunuri ale poliţiştilor; demersurile MIRA pentru modificarea legislaţiei privind sancţionarea faptelor de ultraj, deblocarea funcţiilor şi încadrarea cu personal la nivelul Poliţiei Române (poliţie rutieră, posturi de poliţie, investigaţii criminale, etc.), unde în prezent există un deficit de aprox 6.000 de funcţii, neacordarea drepturilor de echipare, prevăzute în buget, în cursul lunii august, conform discuţiilor avute cu conducerea MIRA şi cu cea a Ministerului Finanţelor Publice.

Pedepse mai aspre pentru cazurile de ultraj

Poliţiştii solicită schimbarea Codului Penal în privinţa pedepselor pentru ultraj, sătui de numărul ridicat de agresiuni cărora le cad victime în timpul serviciului. Numărul agresiunilor asupra poliţiştilor care lucrează în stradă a crescut peste limită, fără ca autorităţile să ia vreo măsură. Atît timp cît autorii infracţiunilor de ultraj vor fi judecaţi în stare de libertate, nu se poate stopa acest lucru. În legătură cu faptele de ultraj la care sînt expuşi poliţiştii, reprezenţii sindicaliştilor spun că vor avea o întîlnire cu ministrul Justiţiei, căruia îi vor prezenta situaţia în legătură cu acest subiect şi vor cere majorarea pedepsei pentru această infracţiune cu doi ani. Într-un răspuns privitor la cererea poliţiştilor de a se înăspri sancţiunile în cazul infracţiunii de ultraj, adresată Ministrului Internelor şi Reformei Administrative, Cristian David, de către omologul său de la conducerea Ministerului Justiţiei, Cătălin Marian Predoiu, nu se găseşte un consens la problema discutată. Justiţia consideră nejustificată doleanţa angajaţilor MIRA: “prevenirea săvîrşirii infracţiunii de ultraj se poate realiza printr-o activitate eficientă a organelor însărcinate cu aplicarea legii, nu printr-o înăsprire nejustificată a regimului sancţionator al acestor fapte”. În acelaşi timp, se respinge şi solicitarea poliţiştilor de a beneficia de acceaşi protecţie ca şi judecătorii sau procurorii. Se consideră că nu este justificată extinderea incriminării infracţiunii de ultraj judiciar şi în cazul în care subiectul pasiv este un poliţist. Se invoca modelul sistemului italian, deşi există diferenţe între statutul carabinierului şi cel al poliţistului român. Statisticile arată că, în ultimii doi ani, cinci sute de poliţişti au fost agresaţi în timpul serviciului. Ei consideră că legea actuală este impotentă şi nu le asigură siguranţă. Poliţiştii sînt nemulţumiţi şi de faptul că în situaţiile limită în lupta cu infractorii sînt intimidaţi de legislaţia actuală ca să facă uz de armamentul din dotare. Sînt multe cazuri în care poliţiştii care au fost forţaţi de împrejurări să folosească arma au pătimit ulterior prin jungla unor legi detaşate de realitate.

Salarii mai mari

O altă nemulţumire o reprezintă faptul că unui poliţist îi sînt plătite maximum 120 de ore suplimentare pe an, ore care pot fi epuizate în 3-4 luni, iar apoi aceştia sînt disponibili 24 de ore din 24, fără a fi remuneraţi. Acesta este şi obiectul unui proces pe care sindicaliştii l-au intentat MIRA. Sindicaliştii spun că sînt nemulţumiţi de statutul actual al poliţiştilor, iar în acest sens, un proiect care se dezbate de doi ani şi care a ajuns la o formă agreată şi de MIRA şi de sindicate, zace în sertarul ministrului de mai bine de două luni. În acelaşi timp, ordonanţa de modificare a indicelui de salarizare, în loc să fie aprobată prin ordonanţă de urgenţă, se află la avizare în Parlament. De asemenea, potrivit protocolului semnat cu MIRA, anul trecut în octombrie, salariul poliţiştilor trebuia să crească cu 27 la sută, dar a crescut doar cu trei procente. Sindicaliştii au cerut în nenumărate rînduri acordarea unui spor pentru poliţiştii care lucrează în stradă, la fel ca în toate ţările Uniunii Europene.

Dincolo de promisiuni, speranţa

La nivelul judeţului nostru, preşedintele Biroului Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual Constanţa, sinsp. George Caraivan a declarat că, dacă anul trecut, 400 de angajaţi MIRA constănţeni au sprijinit acţiunile de protest naţionale, anul acesta, 1.000 de poliţişti din judeţ se vor alătura protestelor. Liderul constănţean a justificat cu multe exemple cele trei aspecte care îi nemulţumesc colegii de breaslă. „În prezent, salariul unui tînăr ofiţer de poliţie este inferior celui al unui paznic din cadrul unor firme de pază private, care pot cîştiga şi cu trei sute de lei lunar mai mult, în condiţiile în care nu au aceleaşi responsabilităţi şi volum de muncă. De doi ani, nu s-a înregistrat vreo mărire considerabilă în acest domeniu”, a mai spus Caraivan. El a adăugat că lipsa de personal conduce la acumularea de ore suplimentare pe care mulţi dintre poliţişti nu le mai pot recupera. “Să mai amintim cazul lucrătorilor de la Rutieră care sînt chemaţi zilnic cu jumătate de oră înaintea programului de muncă? Sau faptul că tot aici, mai ales vara, din cele 50 de ore efectuate peste prgramul de lucru, de-abia se mai recuperează jumătate?”, a continuat liderul constănţean.

Pînă în prezent, cei de care depinde siguranţa societăţii şi de la care toţi au pretenţia să ţină piept şpăgii, nu au primit decît bătăi pe umăr. Ministrul de Interne, Cristian David, a promis, în acest context, că va da \"dispoziţii clare\" pentru ca orele suplimentare să fie plătite. Pînă la normalizarea situaţiei din MIRA, sindicaliştii se pregătesc să protesteze prin manifestări publice în faţa sediilor Guvernului, Parlamentului României, Preşedinţiei cît şi a prefecturilor din toate judeţele ţării. Protestatarii vor ieşi în stradă de pe 26 septembrie.