Liderii Uniunii Europene şi Rusiei s-au întîlnit, vineri, la Helsinki, pentru a discuta o gamă largă de probleme, printre care energia, protecţia mediului înconjurător şi justiţia. Acordul de parteneriat strategic ce urma să fie discutat şi parafat la Helsinki a fost blocat. Autorităţile poloneze au reuşit să încurce socotelile oficialilor Comisiei Europene, într-un moment nu tocmai propice avînd în vedere că iarna bate la uşă şi Rusia furnizează circa 30% din necesarul energetic al Uniunii Europene. Poziţia Poloniei, care evidenţiză ostilităţile latente între Varşovia, fost satelit sovietic al Rusiei şi Moscova, a constituit un impediment politic pentru cei 25 de membri ai Uniunii Europene care nu s-au putut prezenta la masa negocierilor cu preşedintele Vladimir Putin cu un punct de vedere unitar. Uniunea Europeană a eşuat, pentru a două oară, în tentativa de a ajunge la o poziţie comună, pe care să o prezinte la negocierile cu Rusia de vineri. Luna trecută, tratativele au eşuat din cauza divergenţelor privind exporturile de gaze din Rusia către statele comunitare.

Polonia mizează pe prelungirea negocierilor, care să conducă la un compromis înainte de sfîrşitul anului, cînd acordul dintre Uniunea Europeană şi Rusia va expira în mod oficial. Un moment extrem de delicat a fost însă refuzul premierului polonez, Jaroslaw Kaczynski, de a purta o discuţie telefonică directă cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, reacţie pe care oficialul european a calificat-o drept "exagerată". Anna Fotyga, ministrul polonez al Afacerilor Externe, a mers chiar mai departe, declarînd în cadrul unei vizite efectuate la Oslo, că ţara sa este dispusă să îşi rişte reputaţia la nivel european în favoarea unei chestiuni de suveranitate. De cealaltă parte, ambasadorul rus la Bruxelles, Vladimir Cijov, a precizat că se îndoieşte că Polonia îşi va menţine poziţia pentru mult timp, sugerînd că acesta este doar un demers electoral, în perspectiva celui de-al doilea tur al alegerilor municipale ce urmează să aibă loc, duminică.

Vladimir Putin reproşează

Atît Uniunea Europeană, cît şi Rusia se întreabă în ce măsură această criză va afecta negocierile viitoare din jurul Tratatului de Parteneriat Strategic. Polonia susţine că acestă dispută a subliniat necesitatea statelor comunitare de a aborda o atitudine dură în relaţiile cu Rusia, dar o serie de critici declară că aceasta a indus imaginea unei Europe divizate şi lipsite influenţă. Preşedintele rus a reproşat Comisiei Europene că nu a discutat cu Rusia în legătură cu aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, în privinţa unor probleme de interes general. "Nu este o manevră politică, ci o problemă foarte practică", a asigurat Vladimir Putin, în timpul ridicării acestui subiect în atenţia reprezentanţilor Uniunii.

Refuzul Rusiei de a ratifica Carta Europeană a Energiei a fost o altă cauză a blocării acordului. Preşedintele Putin a susţinut, în cadrul summit-ului de la Helsinki, că vrea să păstreze Gazprom ca monopol, pe tot ceea ce înseamnă producţie, distribuţie şi transport de energie, în ciuda politicii europene ce solicită separarea acestor activităţi. Declaraţia sa a survenit imediat ce preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, confirmase, în cadrul conferinţei de presă, că începînd din ianuarie 2007, va recomanda separarea activităţilor de producţie şi de transport pe piaţa europeană a energiei. Separarea activităţilor de transport şi producţie de energie este o măsură contrară politicii Gazprom, prima companie mondială producătoare de gaze naturale. Gazprom a anunţat clar că vrea să cumpere firme ce se ocupă de distribuţia de energie pe piaţa europeană.

În cele din urmă, oficiali europeni de rang înalt au încercat să minimalizeze amploarea diferendului dintre Uniunea Europeană şi Rusia. Negocierile vor continua pînă la summit-ul european din luna decembrie. Experţii Uniunii Europene se vor deplasa la Moscova, săptămîna următoare, pentru a convinge Rusia să nu mai blocheze exporturile de carne provenind din Uniunea Europeană. Rusia a ameninţat că, la 1 ianuarie, în momentul aderării României şi Bulgariei la blocul comunitar, va suspenda exporturile Uniunii de animale vii, carne şi produse animale, acuzînd cele două state că nu respectă standardele în materie de siguranţă veterinară. Executivul european deja a luat măsuri pentru a se asigura că Bulgaria şi România vor exporta pe piaţa comună doar carne care este conformă cu standardele Uniunii. Oficialii de la Bruxelles au prelungit pînă în septembrie 2007 restricţiile existente la exporturile de animale şi carne din România şi unele regiuni ale Bulgariei, din cauza temerilor privind pesta porcină. Unii oficiali europeni au argumentat chiar că Rusia, unde standardele veterinare sînt mai puţin stricte decît în UE, foloseşte aceste ameninţări din raţiuni politice, pentru a obţine concesii în alte sectoare din partea Comisiei Europene.