O lege menită să îmbunătăţească imaginea Poloniei şi care prevede între altele pedepse cu închisoarea pentru cei care evocă existenţa unor lagăre ale morţii poloneze a stârnit nemulţumire atât în Israel, cât şi în Ucraina. Statul evreu a ajuns chiar să acuze Varşovia că neagă Holocaustului. După instalarea sa la putere, în octombrie 2015, partidul conservator naţionalist polonez Lege şi Justiţie (PiS) a lansat o politică istorică vizând renaşterea patriotismului, mai ales prin elogierea faptelor de vitejie ale polonezilor din trecut, în faţa naziştilor germani, a regimului comunist, a naţionaliştilor ucraineni sau a Armatei roşii , inclusiv prin rememorarea atitudinii polonezilor care şi-au riscat viaţa pentru a salva evrei. Noua politică urmăreşte totodată să împiedice difuzarea de versiuni ale istoriei pe care Varşovia le consideră incorecte şi jignitoare. Tensiunea a crescut după adoptarea, vineri, de către camera inferioară a parlamentului polonez a unei legi cu privire la Shoah, exterminarea evreilor de către germani care a avut loc în Polonia sub ocupaţie. Conservatorii aflaţi la putere în Polonia susţin că obiectivul principal al acestei legi este de a evita atribuirea naţiunii sau statului polonez a unor crime comise de germanii nazişti şi mai ales de a împiedica folosirea expresiei lagăre poloneze ale morţii referitor la lagărele amplasate pe teritoriul polonez ocupat de Germania hitleristă.

Guvernul israelian a denunţat însă o tentativă de negare a participării unor polonezi la exterminarea de evrei de către nazişti şi un risc ca supravieţuitorii Shoah care evocă astfel de cazuri să fie urmăriţi în justiţie. "Nu vom tolera deformarea adevărului şi rescrierea istoriei sau negarea Holocaustului", a declarat premierul Benjamin Netanyahu.În aceeaşi zi, Ministerul ucrainean de Externe a criticat la rândul său un alt pasaj al aceleiaşi legi, cel care permite urmărirea în justiţie a celor care neagă crimele comise de naţionalişti ucraineni între 1925 şi 1950, inclusiv a celor care au colaborat cu naziştii

Varşovia a reacţionat în special la reproşurile israeliene, iar preşedintele Andrzej Duda a încercat să înăbuşe în faşă o criză, manifestând flexibilitate și a promis că va examina pasajele din lege aduse în discuţie de Israel. Duminică seara, premierul polonez Mateusz Morawiecki a discutat la telefon pe această temă cu omologul său israelian Benjamin Netanyahu, iar potrivit unui comunicat emis de biroul acestuia din urmă cei doi şefi de guvern au căzut de acord să iniţieze imediat un dialog şi să formeze două echipe cu scopul de a încerca să ajungă la o înţelegere în legătură cu legislaţia poloneză. Purtătoarea de cuvânt a PiS, Beata Mazurek, a adoptat un ton mai puţin conciliant. "Nu vom schimba nicio dispoziţie din lege. Ne-am săturat de acuzaţii împotriva Poloniei şi a polonezilor pentru crime germane", a scris ea pe Twitter.