Polonia a reuşit să promoveze 54 de acte legislative şi a organizat 400 de evenimente culturale în zece capitale, în timpul preşedinţiei sale europene, care se încheie la 31 decembrie, a declarat ministrul polonez pentru Afaceri Europene, Mikolaj Dowgielewicz. Acesta susţine că statele membre consideră preşedinţia poloneză a UE un succes, în timp ce 68% dintre polonezi o văd într-o lumină pozitivă. Karel Lannoo, de la Centrul European pentru Studii Politice din Bruxelles, consideră că încheierea negocierilor privind pachetul de reforme economice şi apelul la unitate sunt un succes diplomatic aparte pentru preşedinţia UE. Eforturile Poloniei în sfera culturală au fost coordonate de Institutul Adam Mickiewicz, în colaborare cu institutele culturale poloneze şi ambasadele din lumea întreagă. Polonia va preda preşedinţia semestrială a UE Danemarcei.

Danemarca, una dintre puţinele ţări europene conduse la ora actuală de un guvern de centru-stânga, preia, duminică, preşedinţia prin rotaţie a UE şi este hotărâtă să impună vocea celor 27 de state membre pentru rezolvarea crizei din Zona Euro, deşi nu face parte din aceasta. Acest mic regat cu o populaţie de 5,6 milioane de locuitori se va situa a priori în prima linie în lupta cu criza datoriilor din Zona Euro, dar riscă să fie marginalizată, la fel ca şi ceilalţi nouă membri UE (printre care şi Marea Britanie), care nu au adoptat moneda unică. ”Înţeleg perfect că cele 17 state membre ale Zonei Euro au nevoie să ia între ele anumite decizii. Dar este în interesul tandemului franco-german ca cei 27 să rămână împreună şi să consulte toate statele membre, atunci când acestea sunt vizate de hotărârile luate, pentru că într-o perioadă de criză trebuie să credem în instituţiile noastre”, a afirmat premierul danez, social-democrata Helle Thorning-Schmidt. În urma respingerii tratatului de la Maastricht prin referendumul din 1992, Danemarca a semnat, în 1993, un tratat care conţine patru clauze speciale, ce exclud participarea sa în anumite domenii cheie, precum Apărarea sau Moneda Unică. Premierul danez a dat asigurări că ţara sa se va strădui să fie o punte între cele 17 şi cele 27, pentru a împiedica adâncirea prăpastiei între Zona Euro şi celelalte state din UE. Sarcina se anunţă cu atât mai dificilă cu cât autoritatea preşedinţiei rotative a fost diminuată după ce prin Tratatul de la Lisabona a fost creat postul de preşedinte permanent al Consiliului European şi Marea Britanie a părăsit masa negocierilor la ultimul Consiliu European. Danemarca va trebui să arbitreze şi dezacordurile, de obicei numeroase, din cadrul negocierilor asupra bugetului multianual al UE pentru perioada 2014-2020. Aceste negocieri nu o sperie pe doamna Thorning-Schmidt.

Preşedinţia daneză se va distinge prin intenţia sa de a crea locuri de muncă şi de a spori creşterea economică prin investiţii în energiile regenerabile. Guvernul de la Copenhaga va mai încerca să identifice noi oportunităţi comerciale pentru companiile europene, prin negocierea de acorduri comerciale între UE şi Japonia, Canada, India şi Tunisia. În rest, programul danez este o continuare a celui polonez. El are în vedere adâncirea integrării Pieţei Unice, abordând, în cadrul acestui demers, dezvoltarea infrastructurilor europene de transport şi crearea unei pieţe digitale unice. Continuarea eforturilor pentru îmbunătăţirea controlului la frontierele UE şi stăpânirea imigraţiei vor fi de asemenea prioritare. Politica daneză în domeniul imigraţiei este printre cele mai restrictive din Europa. Aceasta a fost elaborată de precedentele guverne de dreapta, la presiunea formaţiunii populiste Partidul Poporului, Executivul condus de doamna Thorning-Schmidt revizuind-o numai parţial.