Într-o perioadă crucială pentru Europa, care se confruntă cu criza din Grecia, tulburările din lumea arabă şi presiunea imigraţionistă asupra spaţiului Schengen, Polonia preia preşedinţia UE. Cea de-a patra ţară fostă comunistă care asigură preşedinţia semestrială a UE, după Cehia în 2009, Slovenia în 2008 şi Ungaria în prima jumătate a lui 2011, Polonia şi-a stabilit printre priorităţi apărarea europeană, integrarea pieţei unice şi apropierea de ţările din Est. Pe plan intern, momentul este, de asemenea, important pentru Guvernul liberal condus de Donald Tusk, în condiţiile în care în luna octombrie vor avea loc alegeri legislative.

Premierul Tusk şi-a anunţat dorinţa de a relansa Europa apărării, un obiectiv ambiţios pentru Polonia, care, deşi este membră NATO, a refuzat să participe la operaţiunile militare ale Alianţei în Libia. Pentru susţinerea proceselor democratice de tranziţie, în special în nordul Africii, oficialii de la Varşovia au lansat iniţiativa unei Fundaţii europene pentru democraţie. În plus, Polonia va avea, în cele şase luni de preşedinţie la UE, un ambasador la Benghazi, capitala rebelilor libieni, semn că va acorda atenţie şi evoluţiei situaţiei din sudul Mediteranei.

Pe de altă parte, Polonia, care nu face parte din Zona euro, se va afla în prima linie în ceea ce priveşte criza din Grecia. Premierul polonez consideră că apare întrebarea dacă se doreşte salvarea Zonei euro şi a integrităţii europene sau dacă interesele egoiste naţionale vor fi puse mai presus de aceste obiective. În acelaşi timp, Polonia consideră necesară o mai bună cooperare în domeniul energiei, pentru a consolida securitatea UE. Europa Centrală şi ţările baltice doresc reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia şi conectarea reţelelor energetice naţionale la cele ale UE, un proces care însă bate pasul pe loc. Şi extinderea şi apropierea UE de ţările din estul Europei se află printre priorităţile preşedinţiei poloneze. În plus, unul dintre evenimentele cele mai importante ale preşedinţiei poloneze va fi summit-ul Parteneriatului Estic, ce va avea loc la sfârşitul lunii septembrie. Lansat în mai 2009 la Praga, Parteneriatul Estic vizează consolidarea relaţiilor economice cu şase foste republici sovietice: R. Moldova, Ucraina, Belarus, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia. Polonia va fi însă nevoită să menajeze Moscova, care nu vede cu ochi buni această iniţiativă, considerând-o intruziune în zona sa de influenţă. În cursul preşedinţiei poloneze a UE urmează să fie luată şi o decizie privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.