Zgomotul devine o ameninţare majoră pentru bunăstarea animalelor sălbatice, avertizează oamenii de ştiinţă americani. Poluarea fonică produsă de vehicule şi de aglomeraţia urbană devine atît de răspîndită încît poate ameninţa biodiversitatea. Chiar şi animalele care trăiesc în parcuri naţionale sînt expuse la nivele foarte ridicate de zgomot. Jesse Barber şi Kevin Crooks, cercetători ai Universităţii Colorado, au descoperit că zgomotele produse de oameni cauzează animalelor o serie întreagă de probleme.

Multe animale şi-au dezvoltat un auz foarte fin pentru a auzi în cele mai dificile condiţii. Însă, auzul lor devine tot mai ameninţat de zgomot. De exemplu, poluarea fonică poate afecta abiliatea multor animale, precum bufniţele şi liliecii, de a găsi şi vîna prada. Studiile de laborator au arătat că liliecii, care localizează prada prin sunetele scoase de aceasta, evit să vîneze în zonele zgomotoase. În Amazonia, insectivorele terestre, care, de asemenea, vînează folosindu-se de sunete, evită în mod special regiunile în care se construiesc şosele. Mai rău este că problema se agravează. Zgomotul creşte odată cu înmulţirea oamenilor. În SUA, de exemplu, în perioada 1970-2007, populaţia ţării a crescut cu aproape o treime, la fel şi traficul auto pe străzile americane. Sînt necesare multe măsuri pentru rezolvarea acestei probleme. Tehnicile de atenuare a zgomotului includ şosele mai silenţioase, bariere de zgomot şi interdicţia turismului motorizat în regiunile naturale protejate.

Pe de altă parte, un cercetător britanic susţine că protejarea primatelor mari, pe care le numeşte “grădinarii pădurii”, ar putea reprezenta o soluţie pentru încălzirea globală. SUA şi alte state industrializate intenţionează să desfăşoare programe de reîmpăduriri în Africa, Asia de Sud-Est şi în America de Sud, pentru a combate efectele schimbărilor climatice. În aceste condiţii, Ian Redmond, ambasadorul ONU pentru Anul Gorilei, a declarat că ţările industrializate ar face o mare greşeală dacă nu ar aloca fonduri suficiente pentru protecţia acestor animale. Gorilele sînt esenţiale în lupta împotriva schimbărilor climatice deoarece traseul pe care plantele şi fructele cu care se hrănesc îl parcurg prin sistemul lor digestiv ajută la germinarea seminţelor. Astfel, unele specii de plante nu s-ar putea înmulţi fără ajutorul gorilelor sau al elefanţilor sălbatici. Cu toate acestea, nu a existat nicio recunoaştere directă a rolului pe care îl joacă mamiferele de mari dimensiuni în înmulţirea şi răspîndirea plantelor în junglă. Gorilele, prinse în mijlocul regiunilor care se confruntă cu războaie civile, vînate de braconieri şi alungate din habitatul lor de către minerit şi industrie, sînt deja o specie pe cale de dispariţie în Africa.