Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” din Bucureşti organizează în acest sfârşit de săptămână o serie de evenimente pentru a marca împlinirea a 172 de ani de la înfiinţare, eveniment umbrit însă de vechimea echipamentelor din dotare, multe cumpărate în urmă cu zeci de ani.

În 18 august 1844 a fost înființat serviciul public numit Roata de Pompieri București, la propunerea domnitorului Gheorghe Dimitrie Bibescu, necesitatea acestui serviciu fiind justificată de incendiile zilnice care se soldau cu pagube semnificative.

Pentru a marca împlinirea a 172 de ani de la înființarea primei formațiuni de pompieri militari în Bucureşti, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov organizează în acest weekend, în Capitală, mai multe evenimente.

Sâmbătă, în Parcul Carol, și duminică, 21 august, în Parcul A.I.Cuza, între orele 17:00 şi 21:00 va fi expusă o parte din tehnica de stingere a incendiilor și vor fi organizate exerciții demonstrative privind acordarea primului ajutor medical, susținute de pompieri paramedici.

Iar duminică, între 10:00 şi 18:00, va fi Ziua Porţilor Deschise în toate subunităţile operative ale pompierilor din București și Ilfov. În cadrul atelierelor de lucru, vor fi prezentate echipamentele pe care pompierii le utilizează în mod cotidian pentru stingerea incendiilor, iar paramedicii îi vor învăța pe copii cum să acorde primul ajutor.

Aceste activităţi au atât caracter de informare a cetățenilor cu privire la misiunile şi activităţile desfăşurate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov, cât şi rolul de pregătire a unei conduite preventive în cazul producerii unor situaţii de urgenţă.

În prezent, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov gestionează peste 20% din numărul total de situații de urgență înregistrate la nivel național, înregistrând anul trecut aproximativ 82.000 intervenții.

În multe dintre aceste cazuri intervenţia se face însă cu o tehnică veche, concepută în secolul trecut, după cum rezultă dintr-un raport al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Datele furnizate de IGSU arată că 56% din aparatură "are o vechime în serviciu mai mare de 20 de ani". În acest context, punctele slabe ale instituţiei sunt, printre altele, "deficitul de mijloace de intervenţie, lipsa unei evaluării a riscurilor la nivel naţional, încadrarea insuficientă cu personal specializat, proceduri insuficient aplicate".

Statisticile ultimilor şapte ani arată că incendiile reprezintă cel mai frecvent risc în cazul situaţiilor de urgenţă din România, peste cele naturale, tehnologice ori biologice, iar la fiecare 43 de ore un om moare şi alţi trei sunt răniţi din cauza focului.

Pentru a reduce numărul victimelor incendiilor şi a creşte eficienţa intervenţiilor, în planul de dezvoltare al IGSU sunt prevăzute alocarea unor fonduri de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României ori donaţii şi sponsorizări, cu un impact bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, de aproximativ 100 de milioane de euro.

Obiectivele strategiei s-au bazat şi pe recomandărilor formulate de experţii Corpului de Control al prim-ministrului după raportul privind intervenţia la incendiul din Colectiv.

"În contextul derulării evenimentelor cu impact major din ultimii ani, printre care se pot aminti prăbuşirea avionului în Munţii Apuseni, a elicopterelor SMURD, a planorului în judeţul Braşov, explozia din judeţul Constanţa şi prăbuţirea construcţiei din judeţul Ilfov care au făcut victime în rândul personalului de intervenţie, incendiul din clubul Colectiv şi accidentul cu victime multiple din municipiul Ploieşti, este nevoie de adoptarea de noi măsuri în privinţa îmbunătăţirii modului de prevenire şi acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă", se arată în nota de fundamentare a Strategiei de consolidare şi dezvoltare a IGSU pentru perioada 2016-2025, document care s-a aflat în dezbatere publică până la data de 15 august.