Pentru al 49-lea an consecutiv, Constanța a devenit capitala europeană a istoricilor și arheologilor români și a colegilor lor de peste hotare, reuniți la Sesiunea Internațională Științifică „Pontica”. Timp de două zile, joi și vineri, specialiștii tomitani și invitații lor fac schimb de informații și își prezintă rodul cercetărilor, în cadrul comunicărilor grupate pe cinci secții: Preistorie, Greco-romană, Medievală, Numismatică și Modernă-Contemporană. Sâmbătă, ei vor continua discuțiile la Histria, unde este programată o excursie de documentare.

Deschiderea oficială a sesiunii „Pontica” a avut loc, joi, în aula „Adrian Rădulescu” a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), alocuțiunile oficiale și prezentările invitaților speciali fiind urmate de un triplu eveniment cultural: lansarea anuarului „Pontica”, volumul XLVIII-XLIX (2015-2016), și a lucrărilor „Moesica et Christiana: studies in honour of Professor Alexandru Barnea”, editată de Adriana Panaite, Romeo Cîrjan și Carol Căpiță, respectiv „Monede bizantine descoperite în mediul rural din nordul Dobrogei, secolele VII-XV”, de Gheorghe Mănucu-Adameșteanu.

„Particip cu mare plăcere la fiecare sesiune a „Ponticii“, o manifestare consacrată a Muzeului din Constanța. Ca urmare a numeroaselor colaborări cu acest muzeu reușesc astăzi (n.r. - joi) să lansez un volum, „Monede bizantine descoperite în mediul rural din nordul Dobrogei, secolele VII-XV”, care cuprinde descoperiri din Dobrogea, județele Tulcea și Constanța, și care dovedește circulația monedelor bizantine și în mediul rural”, a spus dr. Gheorghe Mănucu-Adameșteanu, care a „reunit” în volum peste 1.000 de monede bizantine, cele mai multe dintre ele din muzeele dobrogene.

FASCINAȚIA... MONEDELOR „Un alt lucru important dovedit de aceste descoperiri monetare se leagă de istoria acestei provincii: în preajma unui eveniment neplăcut, o invazie, un atac al populației barbare, locuitorii își ascundeau bunurile. Avem tezaure descoperite sau locuințe incendiate cu aceste ocazii. Monedele ne ajută, pe de o parte, să completăm istoria provinciei, foarte puțin cunoscută în ziua de astăzi. Pentru un arheolog, monedele sunt un element de datare. Fiecare monedă descoperită este un eveniment pentru cunoașterea locului unde te afli, pentru a fi aproape de realitatea acelor vremuri”, a mai spus dr. Mănucu-Adameșteanu.

Referitor la importanța sesiunii științifice de la Constanța pentru comunitatea științifică din țară și străinătate, arheologul a precizat: „Particip din 1976 la sesiunea „Pontica“ de la Constanța. Este cea mai veche sesiune nu numai din Dobrogea, dar și din țară, cu o frecvență anuală. Colegii de la Constanța au reușit, în primul rând, să fie prezenți în fiecare an în cadrul manifestărilor științifice arheologice. Nici măcar sesiunea arheologică de rapoarte nu a reușit să aibă o consecvență anuală. (...) Pe măsură ce numărul anilor crește, din păcate, numărul cercetătorilor scade, dar tot timpul apar lucruri noi, necunoscute, care te stimulează și adaugă noi puncte care servesc cercetarea. (...) „Pontica” este una dintre puținele reviste care apar anual, motiv pentru care este apreciată în străinătate, dar și în țară”.

ÎN ONOAREA UNUI MAESTRU AL ARHEOLOGIEI DOBROGENE

Despre „Moesica et Christiana: studies in honour of Professor Alexandru Barnea”, volum editat de Adriana Panaite, Romeo Cîrjan și Carol Căpiță la împlinirea a 70 de ani a șefului șantierului de la Adamclisi, cel omagiat a spus: „Este monumental. Dar acum 72 de ani, deoarece instituțiile care au trebuit să îl publice trecuseră la... economie de hârtie”. Reputatul arheolog Barnea a continuat: „Au numit acest volum „Moesica et Christiana” dat fiind că m-am ocupat de zona aceasta ani de zile, din 1968, de când lucrez la Adamclisi, dar și de descoperiri paleocreștine din zonă, deoarece am această formație mai demult și grație tatălui meu (n.r. - regretatul Ion Barnea), care era specialist în arheologie creștină”.