După primele 100 de zile de mandat, popularitatea preşedintelui SUA se menţine la cote ridicate, în ciuda preocupării cetăţenilor americani pentru cea mai gravă criză economică după cea din anii 1930. Cel puţin 73% dintre americani, inclusiv 46% dintre republicani, au păreri în favoarea preşedintelui Obama, conform unui sondaj realizat de Pew Research Center. Cota de popularitate a preşedintelui a crescut de la 59% în martie la 63% în aprilie. În aceeaşi perioadă, în 2001, preşedintele George W. Bush era creditat cu 56%, la fel ca şi Bill Clinton în 1993. Barack Obama menţine şi posibilitatea mobilizării activiştilor. Voluntarii asociaţiei Organizing for America au reuşit să adune de curînd 642.000 de semnături în favoarea proiectului de buget propus de preşedinte.

Cu un deficit bugetar record, estimat la 1.845 de miliarde de dolari pentru 2008-2009, un buget astronomic de 3.600 de miliarde pentru 2010 şi un plan de relansare de 787 de miliarde, americanii ar putea da semne de îngrijorare, însă par convinşi că Barack Obama a moştenit de la fosta administraţie actuala situaţie economică. Şi preşedinta Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a lăudat bilanţul primelor 100 de zile ale administraţiei Obama. În schimb, în Senat, 15 congresmeni moderaţi, conduşi de senatorul Evan Bayh, au criticat cheltuielile propuse de noua administraţie. Într-un sondaj CNN/Opinion Research Corporation publicat în luna aprilie, Barack Obama avea o cotă de susţinere de 58% la capitolul gestionării economiei, în timp ce republicanii erau creditaţi cu doar 24%.

Administraţia Obama a promis că va renunţa la multe din măsurile controversate ale administraţiei Bush, dar amploarea sarcinilor este imensă şi ar putea exista efecte negative. “În primele 100 de zile, Barack Obama a făcut progrese semnificative pentru a modifica metodele dure ale administraţiei Bush în materie de combatere a terorismului”, recunoaşte organizaţia Human Rights Watch (HRW). “Dar noua administraţie a făcut şi unii paşi falşi”, adaugă HRW. Noul preşedinte moşteneşte o situaţie grea, chiar dacă doreşte să menţină promisiunea închiderii centrului de la Guantanamo şi să renunţe la metodele dure de interogare în cazurile de terorism. Dintre cei 240 de deţinuţi de la Guantanamo, aproximativ 60 pot fi eliberaţi, iar 20 au fost inculpaţi pentru activităţi teroriste. Însă, avocaţii, judecătorii şi asociaţiile pentru drepturile omului denunţă atitudinea noii administraţii în unele probleme judiciare privind combaterea terorismului. În februarie, administraţia a recurs la principiul secretului de stat pentru a obţine clasarea unei plîngeri referitoare la programul închisorilor secrete CIA, atrăgînd numeroase critici. În schimb, a fost lăudat curajul lui Obama de publicare a notelor interne privind metodele dure de interogare utilizate de CIA.

Preşedintele Obama s-a detaşat de stilul fostei administraţii George W. Bush în materie de politică externă, dar pe fond urmează aceeaşi politică, adoptînd totuşi un ton mai moderat şi întinzîndu-le mâna inamicilor din trecut. Administraţia Obama a recurs mai mult la diplomaţie pentru a încerca să rezolve conflictele mai vechi. În primele 100 de zile ale mandatului, Barack Obama a insistat asupra necesităţii ascultării aliaţilor SUA şi altora pentru a combate criza economică şi a aborda probleme sensibile precum cele din Afganistan, Iran, Orientul Mijlociu şi Coreea de Nord. Liderul de la Washington a decis să pornească de la zero în relaţia cu Rusia şi a anunţat negocieri privind reducerea arsenalelor nucleare şi se va deplasa la Moscova în iulie. În timpul deplasărilor în Asia, Europa, Orientul Mijlociu şi America Latină, Barack Obama şi secretarul de Stat Hillary Clinton au recunoscut că SUA au făcut unele erori. Trei luni mai târziu, administraţia Obama a făcut paşi mici spre state precum Iranul, Siria, Cuba şi Venezuela. Trimiterea de emisari speciali în Orientul Mijlociu, Afganistan, Pakistan, Coreea de Nord, problemele privind energia şi încălzirea climei sînt o detaşare de politica lui George W. Bush. Cu toate acestea, bilanţul diplomaţiei americane este încă limitat, în condiţiile în care SUA nu au anunţat clar că sînt pregătite să discute direct cu oficiali iranieni despre programul nuclear al regimului de la Teheran. În plus, tensiunile în relaţia cu regimul nord-coreean şi ameninţarea islamistă în Pakistan s-au accentuat. Spre deosebire de predecesorul său, preşedintele Obama preferă o abordare integrată în Afganistan şi Pakistan, prin intermediul emisarului special Richard Holbrooke, obiectivul fiind lupta împotriva al-Qaida mai degrabă decît instaurarea democraţiei în Afganistan.