Pentru români, stresul nu mai este demult o necunoscută. Stresul există şi afectează din ce în ce mai mulţi oameni, strecurîndu-se, nebănuit la început, în toate activităţile cotidiene şi avînd repercusiuni drastice asupra atitudinii sociale a indivizilor. „Tulburările depresive, cele anxioase şi somatizările (cefalee, gastrită, ulcer) sînt factorii provocatori ai stresului”, a declarat dr. psiholog Mihaela Mătărîngă. Astfel, oboseala, irascibilitatea, randamentul scăzut la muncă, tulburările de somn, tulburările vieţii sexuale, problemele de cuplu, toate acestea sînt semne clare ale invaziei stresului în existenţa noastră. Acelaşi specialist este de părere că, la baza apariţiei acestui fenomen stau diversele coordonate ale traiului nostru social: dificultăţile financiare, nesiguranţa locului de muncă, lipsa satisfacţiilor personale la locul de muncă, relaţiile familiale sau din cuplu, consumul de alcool al unuia dintre parteneri, lipsa unui spaţiu corespunzător pentru locuit, ratele către bănci, plecarea la muncă în străinătate. De aici, consecinţele decurg firesc: sănătatea personală, randamentul în muncă, relaţiile sociale, relaţiile de familie, interrelaţionarea cu cei de vîrstă mică (copiii sînt cele mai sensibile barometre la stresul părinţilor), toate acestea fiind afectate. De asemenea, din cauza condiţiilor economice destul de dificile şi necesităţii adaptării la noile norme impuse de Uniunea Europeană, angajatorii şi angajaţii sînt stresaţi, deopotrivă. Pe baza experienţei sale, dr. Mătărîngă a determinat faptul că populaţia cu vîrste cuprinse între 35 şi 45 de ani (aflîndu-se în perioada în care apar copiii, necesitatea unui spaţiu de locuit, nevoile financiare crescute) are cele mai mari probleme legate de stres care, de asemenea, contribuie şi la creşterea numărului de divorţuri.

Societatea noastră este în continuă transformare, astfel că orice schimbare poate fi generatoare de stres. Tulburările de tip anxios sînt pe primul loc. În ţările dezvoltate există medic ginecolog personal, avocat, psiholog, psihiatru etc. Şi la noi, aceste lucruri abia au început să prindă contur. Pînă se va ajunge însă la o stare de normalitate declarată, filtrul pentru descoperirea acestui tip de afecţiune este, din păcate, doar medicul de familie. Problemele legate de tulburări de stres, manifestate în general prin simptomatologie corporală, nu trebuie ignorate şi trebuie prezentate medicului de familie care, la rîndul său, poate recomanda un medic de specialitate. Sfatul medicului este să nu ignorăm această afecţiune, să-i acordăm importanţa cuvenită şi, implicit, să o tratăm, apelînd la ajutor specific.