IGSU avertizează, într-un ghid de protecţie în caz de cutremur, că oamenii trebuie să aibă în permanenţă în locuinţă provizii de apă, hrană uscată, bandaje şi medicamente, pentru a putea supravieţui o perioadă mai lungă de timp, în cazul în care sunt prinşi sub dărâmături. Potrivit ghidului întocmit de specialiştii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), odată cu mutarea într-o casă nouă ori la prima zugrăvire sau reamenajare, aşezarea mobilierului trebuie gândită în aşa fel încât spaţiile să nu fie aglomerate cu piese de mobilier instabile în vecinătatea locurilor în care membrii familiei petrec cea mai mare parte din timp. Aparatele casnice de mari dimensiuni trebuie fixate bine, pentru ca, în cazul în care acestea se deplasează, să nu se rupă racordurile. În locuinţă este necesar să existe cel puţin un stingător de incendiu, care să fie depozitat într-un loc cunoscut şi accesibil în orice moment. Pompierii recomandă locatarilor să aibă în casă şi o trusă de scule adecvată pentru deblocări, iar în biroul asociaţiei de proprietari să existe unelte pentru intervenţii la reţelele de gaze şi apă sau pentru deblocări uşoare. În acelaşi timp, oamenii sunt sfătuiţi să aibă în casă rezerve de alimente uscate şi de conserve, apă de băut, o trusă de prim ajutor cu medicamente, pansamente, lanterne, un aparat de radio şi baterii de schimb, un fluier şi telefon mobil. Reprezentanţii IGSU atrag atenţia că seismele puternice de adâncime intermediară din zona Vrancea pot avea, de regulă, durate mai mari şi pot produce oscilaţii mai ample la unele clădiri, astfel încât să creeze stări de tipul răului de mare sau dezechilibru. Deşi mobilierul începe să se mişte şi se aud diverse zgomote ciudate, oamenii nu trebuie să se lase copleşiţi, ci să îşi propună să nu intre în panică. În astfel de momente, populaţia trebuie să râmână în locuinţe, departe de ferestrele care se pot sparge şi pot produce accidente, şi să se adăpostească sub o grindă, un toc de uşă solid sub un birou sau o masă suficient de rezistente. În cazul în care ieşirile sunt blocate, "deşi timpul pare nesfârşit, corpul uman îşi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. În acest mod se explică rezistenţa de sute de ore în condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile", potrivit IGSU. În cazul în care sunt surprinşi pe stradă, oamenii trebuie să caute locuri deschise şi, totodată, să îşi calmeze familia sau alte persoane aflate în panică, în special copiii. De asemenea, în timpul cutremurului, animalele de casă sau de curte pot deveni neliniştite şi chiar agresive, de aceea este recomandabil ca acestea să fie eliberate într-o curte închisă, din care să nu poate ieşi. În fiecare an, se fac simulări de producere a unui cutremur, stabilindu-se astfel modul de răspuns integrat al tuturor structurilor cu atribuţii în domeniu, potrivit IGSU. Reprezentanţii IGSU mai spun că este o mare diferenţă în prezent faţă de 1977 în ce priveşte gestionarea unei eventuale catastrofe, generată de un seism, pentru că tehnicile de intervenţie au capacitate de răspuns crescută faţă de 1977 şi există o evidenţă a clădirilor cu grad ridicat de risc, ceea ce permite intervenţia rapidă şi precisă în astfel de situaţii.