Liderul Partidului pentru Libertate din Olanda, Geert Wilders, face campanie pentru alegerile europene militînd pentru excluderea României din UE, pentru renunţarea la Parlamentul European şi pentru limitarea Executivului european la un singur comisar. Partidul său urcă în sondaje, fiind chiar pe primul loc. PVV, care în prezent are nouă locuri în Parlament, profită de problemele create de criza economică, de necazurile judiciare ale liderului său - din cauza atacurilor virulente la adresa Coranului - şi de dezbaterea din Olanda legată de imigranţi. Wilders, care reia temele populiste ale lui Pim Fortuyn, asasinat în 2002, spune că vrea să devină premier în urma legislativelor, care, în principiu, vor avea loc în mai 2011. Pînă atunci, PVV doreşte să obţină o primă victorie în alegerile europene din iunie, chiar dacă participarea în Olanda se anunţă scăzută, ceea ce ar putea penaliza populiştii, ca şi celelalte partide. Formaţiunea lui Wilders sugerează suprimarea Parlamentului European şi va face campanie, printre altele, pentru respingerea unei aderări a Turciei, pentru excluderea României şi Bulgariei din UE, precum şi pentru limitarea Executivului european la un singur post de comisar.

În plus, în opinia lui Wilders, UE nu ar trebui să se ocupe decît de moneda unică şi de cooperarea economică. Excesele liderului populist nu-i sperie pe alegătorii olandezi. Din contră, spun analiştii. Maurice De Honm arată că, într-un an, numărul alegătorilor de dreapta care se declară dispuşi să voteze cu Wilders a crescut de la 30 la 60%. În rîndul alegătorilor de dreapta moderaţi, numărul a crescut de la 13 la 23%. După ce a cucerit un electorat puţin instruit, PVV pare să atragă acum oamenii cu studii superioare şi persoanele care votează tradiţional pentru marile partide, toate în cădere liberă acum. În condiţiile crizei economice, familiile sînt tot mai tentate de discursul unui lider care a propus recent acordarea unei indemnizaţii forfetare de 400 de euro fiecărui olandez. Finanţarea acestei măsuri ar fi asigurată, potrivit lui Wilders, mai ales prin retragerea trupelor olandeze din Afganistan şi renunţarea la programe militare.

Între timp, absenteismul la alegerile europarlamentare din iunie ar putea atinge nivelul de 66%, un record după anul 1979, atunci cînd membrii PE au fost desemnaţi prima dată cu vot universal, arată un sondaj de opinie prezentat de ziarul ”Liberation”. Polonia ar putea obţine recordul la absenteism, în contextul în care doar 17% dintre cetăţeni doresc să meargă la vot. Polonia este urmată de Austria (o participare de 21%), Marea Britanie (22%), Portugalia (24%), Slovacia (25%), Cehia (26%), Ungaria şi Spania (27%), Italia (30%) şi Bulgaria (31%). Printre ţările unde rata de participare la scrutin ar putea fi mai mare se numără Belgia (70%) şi Luxemburg (62%), însă în aceste state, votul este obligatoriu. În Malta şi Danemarca se aşteaptă prezenţe la urne de (56%), în Suedia de 49%, în Cipru şi Grecia de 48%, iar în Franţa şi Olanda de 47%. Nici interesul pentru europarlamentare nu este foarte ridicat, doar 44% dintre europeni fiind interesaţi de rezultat. Potrivit sondajului, sînt interesaţi de rezultat 62% dintre cetăţenii greci, 59% dintre maltezi, 58% dintre olandezi, 45% dintre francezi. În plus, doar 16% dintre europeni pot spune cu precizie data scrutinului, iar 86% dintre finlandezi, 84% dintre britanici şi 75% dintre spanioli nu au nicio idee.