Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, au convenit să continue dialogul în vederea instaurării păcii în estul Ucrainei, a anunţat, ieri, Kremlinul.

În ciuda declarațiilor de pace, ieri, situația s-a menținut tensionată la nivel diplomatic, din cauza sancțiunilor ce urmează să fie adoptate de guvernele occidentale împotriva Rusiei. O reuniune extraordinară a ambasadorilor statelor UE a avut loc aseară, în urma divergențelor cu privire la sancțiunile ce ar urma să intre în vigoare astăzi. Guvernul rus nu exclude posibilitatea ca Rusia să-şi închidă spaţiul aerian, ca răspuns la noi sancţiuni occidentale, a declarat premierul Dmitri Medvedev într-un interviu pentru ziarul de afaceri ”Vedomosti”. ”Noi pornim de la faptul că avem relaţii amicale cu partenerii noştri, aşa că cerul este deschis deasupra Rusiei pentru zboruri. Dar dacă suntem restricţionaţi, va fi nevoie să răspundem. Dacă transportatorii occidentali ocolesc spaţiul nostru aerian, acest lucru ar putea să conducă la falimentul multor companii aeriene care se clatină la marginea prăpastiei în lupta pentru supravieţuire”, a subliniat Medvedev. El a apreciat, însă, că ar fi o opţiune proastă. ”Am vrea că partenerii noştri să-şi dea seama de acest lucru”, a continuat el, exprimându-şi regretul faţă de faptul că Occidentul a impus deja o serie de sancţiuni Moscovei în criza din Ucraina. ”Speram ca partenerii noştri să fie mai inteligenţi”, a apreciat şeful Guvernului rus. ”Un război al sancţiunilor nu aduce pacea în Ucraina, ci, din contră, ameninţă sistemul global de securitate. Cei mai mulţi politicieni îşi dau seama de acest lucru. Cu toate acestea, există o anumită inerţie în gândire şi, din păcate, o dorinţă de a utiliza forţa în relaţiile internaţionale”, a adăugat Medvedev. ”Sper că omologii noştri occidentali nu aspiră la acest lucru şi că nu există nebuni printre decidenţi”, a continuat el, subliniind că sancţiunile au întotdeauna două tăişuri şi că, în general, nu aduc rezultate pozitive. El a citat exemplul Chinei, căreia i-au fost impuse sancţiuni în 1989, dar care nu au afectat dezvoltarea economiei ţării. Chinezii şi-au folosit resursele interne.

UE este pregătită să revină asupra sancţiunilor pe care intenţionează să le impună Rusiei, dacă armistiţiul din estul Ucrainei este durabil şi/sau dacă negocierile de pace încep, a declarat, duminică, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Această nouă serie de sancţiuni, finalizată vineri de ambasadorii UE, include atât măsuri consolidate privind accesul pe pieţe de capitaluri, apărare, bunuri cu dublu uz civil şi militar şi tehnologii sensibile, cât şi o nouă listă cu nume de persoane vizate de o blocare a averii şi interdicţia de a le fi emise vize europene.

Rusia ar putea începe să restricționeze alimentarea cu electricitate a Ucrainei dacă tăierile de curent din Crimeea vor continua, a declarat premierul rus. Agențiile ruse de presă au relatat că, la 31 august, întreruperi de câteva ore ale alimentării cu electricitate s-au produs în mai multe orașe din Crimeea, peninsulă ucraineană anexată în martie de Rusia, autoritățile locale acuzând Kievul de sabotaj. Potrivit autorităților din Crimeea, Ucraina reduce alimentarea cu electricitate în fiecare seară. Crimeea este puternic dependentă de alimentarea cu electricitate din Ucraina. Kievul asigură 70-80% din consumul de electricitate din peninsulă.

VIZITĂ LA MARIUPOL Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a sosit ieri la Mariupol, un port strategic din estul Ucrainei, pe care rebelii încearcă de mai multe zile să îl cucerească, în pofida acordului de armistiţiu încheiat vineri. Preşedintele a scris pe Twitter că rebelii au început să tragă asupra unor posturi de control de la periferia oraşului, după ce au aflat că urma să se deplaseze pentru prima dată în zonă, de la începutul conflictului: ”Credeau că or să mă sperie. Dar nimeni nu se teme de ei”, a precizat acesta. ”Acesta este pământul nostru ucrainean, nu îl vom da nimănui”, a mai scris el pe Twitter. Purtând uniforma militară, Poroşenko a cântat imnul naţional ucrainean la sosirea la Mariupol, ultimul mare oraş din est aflat încă sub control ucrainean. El a anunţat că autorităţile ucrainene au reuşit să elibereze 1.200 de persoane capturate de rebeli, fără a preciza dacă a fost vorba despre un schimb de prizonieri cu rebelii, prevăzut de acordul încheiat la Minsk. În ultimele zile, în pofida armistiţiului, au avut loc confruntări în mai multe puncte din apropiere de Mariupol, între insurgenţi şi forţele ucrainene. O femeie a fost ucisă de tiruri de armă în noaptea de sâmbătă spre duminică, iar alte trei persoane au fost rănite.

Ucraina va fi nevoită să impună legea marțială în regiunile din sud-estul țării, dacă acordul de încetare a focului convenit la discuțiile de vineri, de la Minsk, nu va aduce rezultate pozitive, a declarat, duminică, premierul ucrainean, Arseni Iațeniuk.

ÎNDEMN AMNESTY INTERNATIONAL Amnesty International a cerut ieri Kievului să pună capăt abuzurilor şi crimelor de război comise de batalioane de voluntari ce operează alături de forţele armate în estul Ucrainei, amintindu-i noului Guvern promisiunea de consolidare a statului de drept. Apelul a fost lansat de secretarul general al asociaţiei, Salil Shetty, după o întâlnire la Kiev cu premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk. Acest apel se sprijină pe concluziile cercetătorilor organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului privind un număr tot mai mare de abuzuri în regiunea Lugansk, un fief al rebeliunii pro-ruse, comise de batalionul voluntarilor Aidar. Amnesty acuză aceşti voluntari de furt şi extorsiune, răpiri, detenţii arbitrare, chiar posibile execuţii. ”Dacă Guvernul nu reuşeşte să pună capăt acestor abuzuri, atunci tensiunile riscă să crească în estul Ucrainei şi să spulbere intenţiile afişate de noile autorităţi ucrainene de a apăra şi consolida legea”, a avertizat Shetty, la trei luni după preluarea puterii de către preşedintele pro-european, Petro Poroşenko. Organizaţia a cerut Kievului ca toate batalioanele de voluntari, inclusiv Aidar, să fie plasate sub o comandă şi un control efective şi să aducă în faţa justiţiei responsabilii. Această întâlnire are loc după publicarea, duminică, a unui raport al Amnesty care acuză de crime de război separatiştii pro-ruşi, dar şi miliţiile ucrainene. Shetty urmează să meargă la Moscova.

ARME DE MARE PRECIZIE Washingtonul, Parisul, Roma, Varşovia şi Oslo i-ar fi promis lui Petro Poroşenko, la summitul NATO, că vor furniza Kievului armament modern de înaltă precizie, potrivit ediţiei de ieri a ”Kommersant”. Ministerele Apărării din ţările menţionate au dezminţit afirmaţiile. Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a anunţat vineri, la finalul summitului NATO, că mai mulţi aliaţi sunt pregătiţi să furnizeze armament de înaltă precizie Ucrainei şi să trimită consilieri militari în ţara sa. Însă atunci când a fost întrebat care sunt aceste ţări, Poroşenko a refuzat să răspundă, invocând natura confidenţială a acestei informaţii. Dar consilierul său, Iuri Luţenko, a anunţat, într-un mesaj postat pe Facebook, că este vorba despre SUA, Norvegia, Italia, Franţa şi Polonia. Ministerul polonez al Apărării a dezminţit, duminică, afirmaţiile lui Iuri Luţenko despre existenţa unor acorduri în vederea livrării de armament modern către Ucraina. Americanii nu au confirmat nici ei declaraţia liderului Partidului Bloc al lui Poroşenko. Italia a anunţat, în schimb, că este pregătită să ofere o asistenţă militară Ucrainei sub forma unor echipamente neletale, veste şi căşti antiglonţ, scrie ”La Repubblica”.

BERLUSCONI ACUZĂ Fostul premier italian Silvio Berlusconi, liderul partidului de opoziţie Forza Italia, a acuzat NATO şi pe liderii occidentali că au o atitudine iresponsabilă faţă de Rusia, citat de Itar-Tass. ”Noi suntem sufocaţi de cea mai profundă criză economică, iar situaţia se înrăutăţeşte şi se agravează din cauza situaţiei internaţionale şi a deciziei liderilor europeni, şefii statelor occidentale, SUA şi NATO, care, iresponsabil şi nechibzuit, au anulat munca enormă depusă după semnarea Acordului Pratica di Mare (privind crearea Consiliului Rusia-NATO) care a pus capăt celor 50 de ani de Război Rece”, a spus Berlusconi. În opinia fostului şef de Guvern, evoluţii recente în criza din Ucraina şi politica de sancţiuni a SUA și UE vizând Rusia reprezintă decizii iresponsabile ale liderilor lumii. ”Rusia nu poate decât să-i apere pe cetăţenii ucraineni de origine rusă, care sunt ca fraţii pentru ruşi”, a apreciat el.