Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a anunţat ieri că va ordona, în curând, o încetare unilaterală a focului în estul ţării, în cadrul planului său de pace al cărui scop este să pună capăt insurecţiei separatiste pro-ruse. Acest anunţ intervine după ce Kremlinul a anunţat, marţi seara, că preşedintele rus, Vladimir Putin, a discutat cu omologul său ucrainean despre o eventuală încetare a focului, în timp ce doi jurnalişti ruşi au fost ucişi în estul separatist al Ucrainei. Potrivit Russia Today, în planul său de pace, preşedintele ucrainean i-a cerut, de asemenea, preşedintelui Putin să recunoască oficial noua conducere a ţării, după înlăturarea administraţiei pro-ruse, la sfârşitul lui februarie. Poroşenko a promis, de asemenea, amnistie pentru cei care vor depune armele şi pentru cei care nu au comis infracţiuni grave. Insurecţia pro-rusă s-a soldat cu cel puţin 320 de morţi începând cu 13 aprilie, când a fost lansată o operaţiune militară ucraineană. Tot ieri, Poroşenko a anunţat nominalizarea în funcţia de ministru al Afacerilor Externe a actualului reprezentant al Ucrainei în negocierile în curs cu Rusia pentru instaurarea unui plan de pace în estul separatist.

Insurgenţi pro-ruşi din estul Ucrainei comit acte de tortură, crime, sechestrări de persoane şi detenţii arbitrare, astfel de încălcări grave ale drepturilor omului fiind îndreptate împotriva întregii populaţii, nu doar împotriva activiştilor, politicienilor şi ziariştilor neagreaţi de separatişti, se atrage atenţia într-un raport prezentat ieri de ONU. Acesta este al treilea raport întocmit de Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), care a desfăşurat în estul Ucrainei o misiune compusă din 34 de observatori. Ei au constatat că în această regiune domneşte o atmosferă constantă de intimidare şi teamă, ce a obligat 20.000 de localnici să-şi abandoneze căminele, conform ultimelor date ale ONU, alte estimări vorbind despre 30.000 de refugiați. Multe persoane refugiate denunţă atacuri şi acte de intimidare comise tot mai frecvent de activişti împotriva celor cunoscuţi pentru poziţiile lor pro-ucrainene, se subliniază în textul ce face referire la perioada 7 mai - 7 iunie, când s-a înregistrat o degradare continuă a situaţiei.

STARE DE URGENŢĂ ENERGETICĂ Guvernul de la Kiev a aprobat, ieri, proiectul de lege ce prevede instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic al Ucrainei, documentul fiind trimis spre aprobare Radei Supreme (Parlamentul). În acelaşi timp, Executivul ucrainean a adoptat un text de lege ce permite atragerea investitorilor europeni şi americani pentru modernizarea şi exploatarea sistemului de gazoducte al Ucrainei. Ambele proiecte de lege au fost elaborate în regim de urgenţă, la cererea premierului Arseni Iaţeniuk. După ce Rusia a încetat, la 16 iunie, livrările de gaz către Ucraina, premierul Iaţeniuk a dat ordin Ministerului Energiei şi Combustibilului, precum şi Ministerului Justiţiei să pregătească un proiect de lege privind instituirea stării de urgență în sectorul energetic al ţării. Luni dimineaţă, Rusia a redus la zero livrările de gaze către Ucraina, decizia Moscovei intervenind după eşecul negocierilor desfăşurate duminică la Kiev şi după expirarea ultimatumului dat Kievului pentru achitarea datoriei sale de 4,5 miliarde de dolari.

Ieri, ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, a declarat că la originea deflagraţiei produse marţi la gazoductul Urengoi - Pomarî - Ujgorod, de pe teritoriul Ucrainei, s-a aflat un dispozitiv exploziv plasat sub suportul de beton al conductei. Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă al Ucrainei a informat anterior că explozia s-a produs ca urmare a unei depresurizări, fapt ce a dus la o scurgere de gaze şi la izbucnirea unui incendiu. Gazprom a acuzat ieri Ucraina de proastă mentenanţă a reţelei sale de gazoducte ce serveşte tranzitul de gaze ruse, după explozia survenită în ajun la un gazoduct ce alimentează Europa.