SUA vor trimite portavionul „George H.W. Bush“ în Golful Persic, pentru a fi disponibil în cazul în care preşedintele Barack Obama decide efectuarea de raiduri aeriene în Irak, afirmă surse oficiale americane, citate de CNN. Obama a declarat că nu vor fi trimise efective militare terestre în Irak, precizând că există alte opţiuni. În paralel, președintele a îndemnat liderii comunităţilor religioase din Irak să pună capăt disensiunilor.

Guvernul irakian a pus în aplicare un nou plan pentru protejarea Bagdadului în faţa avansului rapid al insurgenţilor islamişti către capitală, după ocuparea mai multor teritorii din nordul ţării, a anunţat, vineri, Ministerul de Interne. Planul prevede desfăşurarea masivă a forţelor de securitate, consolidarea activităţii serviciilor de informaţii, folosirea mijloacelor tehnice şi o mai mare coordonare cu liderii militari din celelalte provincii. ”Este necesară creşterea moralului trupelor”, a afirmat ministerul, în condiţiile în care majoritatea soldaţilor au fugit sau şi-au abandonat uniformele, în faţa avansului islamiştilor radicali. Ministerul a apreciat că există un număr suficient de trupe în Bagdad pentru respingerea unui atac, precizând, de asemenea, că civilii şi-au anunţat intenţia de a lupta voluntar, alături de armată.

Insurgenţii islamişti din gruparea Statul Islamic în Irak şi Levant (SIIL) au preluat, începând de marţi, controlul asupra oraşului Mosul şi provinciei Ninive din nord, asupra Tikrit şi a altor regiuni din provincia Salaheddine, precum şi asupra unor sectoare din provinciile Diyala, din est, şi Kirkuk, din nord, profitând de confuzia forţelor irakiene. Islamiştii controlau încă din ianuarie oraşul Fallujah, aflat la 60 de kilometri vest de Bagdad. Insurgenţii au jefuit Banca Centrală din oraşul Mosul, de unde ar fi furat suma de 425 de milioane de dolari, relatează ”The Washington Post”. Guvernatorul provinciei Ninive, Atheel al-Nujaifi, a declarat că islamiştii ar fi furat alte câteva milioane din mai multe bănci din Mosul, dar şi o cantitate semnificativă de lingouri de aur. Potrivit ”International Business Times”, gruparea radicală Statul Islamic în Irak şi Levant, desprinsă din al-Qaida, devine, astfel, cea mai bogată organizaţie teroristă din lume. Spre comparaţie, talibanii au un buget anual cuprins între 70 şi 400 de milioane de dolari. În schimb, gruparea Hezbollah are la dispoziţie între 200 şi 500 de milioane de dolari.

Într-o înregistrare audio publicată miercuri, unul dintre liderii SIIL, Abu Mohammed al-Adnani, i-a îndemnat pe insurgenţi să se îndrepte spre Bagdad. Confruntări puternice aveau loc, vineri dimineaţă, între armata irakiană şi insurgenţii care, după ce au intrat în provincia Diyala, încercau să preia controlul asupra capitalei Baaquba, situată la 60 de kilometri de Bagdad. Armata irakiană a fost pregătită de trupele americane, după invazia Irakului, în 2003, şi îndepărtarea de la putere a preşedintelui Saddam Hussein. În afara faptului că se confruntă cu disensiuni confesionale, membrii armatei irakiene, în special ofiţerii, sunt acuzaţi de corupţie şi că s-au înrolat în special pentru bani.

REACŢII În contextul deteriorării situaţiei de securitate din Irak, preşedintele SUA, Barack Obama, a afirmat că echipa sa studiază toate opţiunile, în timp ce companiile americane ce lucrează pentru Guvernul irakian în sectorul apărării şi-au evacuat, joi, angajaţii americani de la o bază aeriană. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, a declarat ulterior că SUA nu iau în considerare trimiterea de trupe pentru a opri avansul militanţilor islamişti. Guvernul german a făcut apel, vineri, la responsabilii politici din Irak să formeze rapid un Guvern de uniune, pentru a rezista în faţa avansului insurgenţilor islamişti. Ministrul de Externe, Frank-Walter Steinmeier, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu aparţia unui ”spaţiu neguvernabil între Siria şi Bagdad”. Gruparea Statul Islamic în Irak şi Levant s-a infiltrat prin frontiera cu Siria, unde controlează o mare parte din provincia Deir Ezzor, din nord-estul ţării.

EXECUŢII SUMARE Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, s-a declarat extrem de îngrijorată de informaţiile potrivit cărora au loc execuţii sumare şi extrajudiciare în Irak, unde insurgenţii islamişti avansau, vineri, din trei direcţii spre Bagdad. ONU a primit informaţii potrivit cărora soldaţii irakieni au fost supuşi unor execuţii sumare în momentul preluării controlului asupra oraşului Mosul, alţi 17 civili, care lucrau pentru poliţie, fiind ucişi pe o stradă din oraş, la 11 iunie. De asemenea, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului a avertizat forţele implicate în conflict să respecte dreptul internaţional şi să acorde tratamentul potrivit combatanţilor care au depus armele.

EVACUĂRI DE URGENŢĂ Ministerul turc de Externe le-a recomandat, vineri, cetăţenilor turci să părăsească regiunile din Irak ameninţate direct de confruntări şi să urmeze itinerarul cel mai sigur, în cazul în care situaţia securităţii se degradează. Potrivit vicepremierului Bülent Arinç, aproximativ 125.000 de turci se află în prezent în Irak. Jihadişti din cadrul SIIL au pătruns miercuri în Consulatul turc de la Mosul şi au luat ostatici aproximativ 50 de cetăţeni turci care se aflau în incintă, inclusiv pe consul, diplomaţi din echipa sa, militari din cadrul forţelor speciale şi trei copii. În plus, 31 de şoferi turci de tir au fost luaţi ostatici de islamiştii care au preluat controlul asupra Mosulului. Autorităţile turce au anunţat vineri că au angajat negocieri, fără să precizeze cine sunt interlocutorii, pentru a obţine eliberarea ostaticilor.

EXOD MASIV Aproximativ 40.000 de persoane au părăsit oraşele Tikrit şi Samarra în urma luptelor, a anunţat Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), care preconizează o criză umanitară prelungită în Irak. Potrivit OIM, peste 50.000 de civili au fugit din Mosul, în urma luptelor din cel de-al doilea oraş al Irakului. La Mosul, spitalele nu sunt accesibile, iar şcolile şi moscheile au fost transformate în centre de primire a răniţilor. Familiile din vestul oraşului au acces redus la apă potabilă, iar populaţia din oraş are acces la electricitate doar câteva ore pe zi. ”În condiţiile în care situaţia se deteriorează de la o oră la alta în Irak, preconizăm o criză umanitară prelungită”, a declarat Mandie Alexander, coordonatoarea operaţiunilor de urgenţă ale OIM în Irak. Organizaţia, care se aşteaptă la o creştere semnificativă a numărului refugiaţilor, are nevoie rapid de 15 milioane de dolari pentru a cumpăra şi distribui obiecte de strictă necesitate, 5.000 de corturi şi pentru iniţierea unui program în vederea identificării şi evaluării nevoilor refugiaţilor. La rândul său, Programul Alimentar Mondial (PAM) a lansat o primă operaţiune de urgenţă pentru acordarea unui ajutor alimentar celor 42.000 de persoane considerate cele mai vulnerabile şi care s-au refugiat în cursul acestei săptămâni, în urma conflictului din Irak. Organizaţia a trimis personal de urgenţă şi experţi la Erbil, în Kurdistan, pentru evaluarea situaţiei din teren. Într-o primă etapă, PAM va acorda 550 de tone de alimente pe lună, al căror cost se ridică în total la 1,5 milioane de dolari. Alimente şi materiale vor fi transportate de urgenţă din Dubai la Erbil. În acelaşi timp, PAM va transporta ajutoare alimentare în Irak, prin Turcia. Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), aproximativ 300.000 de persoane s-au refugiat la Erbil şi Dahuk, în Kurdistan.