Curtea Constituţională a decis vineri, cu majoritate de voturi, că sunt neconstituţionale unele măsuri de austeritate din legile pentru care Executivul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului, respectiv cele referitoare la pensiile speciale ale procurorilor, judecătorilor şi magistraţilor CC, precum şi cele privind reducerea cu 15% a \"cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, precum şi a indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I\". Potrivit unor surse judiciare, judecătorii Curţii au decis că prevederile privind pensiile magistraţilor sunt neconstituţionale, în timp ce în cazul altor categorii prevederile legale sunt interpretabile, însă nu se impune reglementarea lor în Parlament. De asemenea, Curtea a mai declarat neconstituţional articolul 9 din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Potrivit articolului 9, \"de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, precum şi indemnizaţia de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I se diminuează cu 15%. La determinarea cuantumului brut al pensiilor, precum şi a indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, ce vor fi stabilite sau acordate începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie utilizată este de 622,9 lei\". Conform Constituţiei, prevederile declarate neconstituţionale trebuie puse în acord cu decizia Curţii în termen de 45 de zile . Întrebat care au fost raţiunile pentru care s-a decis că pensiile nu pot fi tăiate, dar salariile da, judecătorul CCR Ion Predescu a răspuns: \"La salarii şi celelalte alocaţii sunt active şi pentru viitor, pensia e un fenomen trecut, pentru munca trecută. Nu poţi umbla pentru viitor la pensie, când ea e stabilită înainte. Dacă o haină are două mâneci, tu îi laşi una? E făcută cu două. Omul a plătit 30 de ani pentru pensia aceasta. Dacă nu i-ai gestionat banii bine, este treaba ta\".

Decizia de vineri a Curţii Constituţionale, care respinge articole din legile austerităţii, pune Guvernul în imposibilitatea de a aplica vreuna dintre măsurile prevăzute în respectivele acte normative, întrucât acestea se vor întoarce la Parlament pentru a fi puse în acord cu legea fundamentală. Cu legile neconstituţionale blocate, Guvernul nu va mai putea să păstreze deficitul bugetar în limitele stabilite cu FMI, ceea ce ar putea periclita livrarea celei de-a cincea tranşe a împrumutului contractat de România. Conform scrisorii de intenţie remise FMI de Guvernul român, în cazul în care tăierile de venituri nu sunt puse în aplicare, Executivul ar urma să treacă la creşterea taxelor. Chiar luni ar fi trebuit ca România să intre în posesia celei de-a cincea tranşe a împrumutului, însă transferul banilor este pus acum sub semnul întrebării.