Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa deţine un bogat patrimoniu cultural, din care fac parte numeroase statui şi artefacte descoperite de arheologii constănţeni în campaniile de cercetare, în cetatea Tomis sau în şantierele arheologice din judeţ, cum ar fi: Histria, Ulmetum, Capidava şi Cheia. În Sala Tezaur a instituţiei muzeale vizitatorii vor observa că sînt expuse bijuterii din aur şi argint, coifuri din bronz, unelte de vînătoare şi statui ale împăraţilor şi zeităţilor venerate de romani. Printre acestea se numără şi portretele împăraţilor romani Antoninus Pius, Caracalla şi Gordian al III-lea.

Portretul din marmură aparţinînd împăratului Antoninus Pius a fost descoperit de arheologii Constantin Chera şi Gabriel Custurea, la Vadu. Sculptura este lucrată din marmură, iar împăratul este înfăţişat cu părul bogat şi ondulat, barba stufoasă unindu-se cu mustaţa. "Dintre detaliile de realizare evidenţiem redarea pupilei lîngă pleoapa superioară, sugerînd o privire hieratică", a explicat muzeograful Cecilia Paşca.

Descoperit la Ostrov, portretul sculptat al lui Marcus Aurelius Antoninus Caracalla este realizat din marmură de culoare alb-cenuşie, cu granulaţie măruntă. Cercetătorii au reuşit să identifice portretul pe baza trăsăturilor caracteristice ale celui care a fost fiul mai mare al lui Septimius Sever, fruntea mică, părul şi barba ondulate şi sprîncenele încruntate. De remarcat este faptul că sculptorul a reuşit să redea figura încordată şi vigoarea fizică a împăratului.

Constănţenii şi turiştii care vor trece pragul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie vor observa că portretul lui Gordian al III-lea este realizat din marmură albă, însă, din nefericire, a fost descoperit la Durostorum (Bulgaria), într-o stare precară de conservare. "Portretul oferă imaginea unui chip imberb, cu un craniu puternic dezvoltat. Fruntea mare are eminenţele frontale accentuate. Sprîncenele mari şi stufoase se unesc deasupra nasului, iar ochii mari au marcate ambele pleoape", a precizat Cecilia Paşca. Cele trei portrete ale împăraţilor romani datează din secolul al III-lea d.H., iar cercetătorul principal Zaharia Covacef s-a ocupat de studierea acestora.