O echipă de specialişti din cadrul Universităţii Maritime Constanţa (UMC), coordonată de prof.univ.dr. Doina Carp, a realizat un studiu privind „Impactul economic al porturilor maritime din judeţul Constanţa în anul 2004 şi tendinţe în perioada 2005-2009”. Rezultatele cercetării au fost prezentate, ieri, la sediul Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa (APMC), în prezenţa autorităţilor şi a unora dintre operatorii portuari. Analiza efectuată de profesorii de la UMC include valoarea economică a tuturor activităţilor legate direct şi indirect de transportul de marfă, precum şi investiţiile necesare pentru susţinerea acestuia. Nu au fost uitate nici efectele generate de către celelalte industrii portuare, dependente de existenţa porturilor, care nu au, însă, legătură directă cu fluxul de mărfuri, în această categorie fiind incluse şantierele navale, transportul de pasageri, agrementul nautic sau pescuitul costier. „Impactul economic generat de porturile maritime constănţene este reflectat prin cei trei parametrii principali: cifra de afaceri, numărul locurilor de muncă asigurate, veniturile realizate de angajaţii domeniilor economice care interacţionează direct sau indirect cu activităţile portuare”, a explicat prof. Carp. Pe categorii de marfă operată prin porturile româneşti, tendinţa de creştere înregistrată în mod constant din 2001 şi accentuată în 2004 a fost pentru vrac solid şi containere, celelalte categorii neavînd o evoluţie constant crescătoare. Analiza demonstrează marele decalaj existent între Porturile Constanţa, Midia şi Mangalia din punctul de vedere al traficului de mărfuri. „Practic, Portul Mangalia a reuşit să depăşească 200.000 tone operate abia în 2004, iar Portul Midia, în anul 2002 a înregistrat un trafic de aproape două milioane tone operate, în condiţiile unui an de vîrf al exportului de fier vechi, cherestea şi animale vii. Toţi operatorii portuari şi-au crescut performanţa economică în perioada analizată“, spun autorii studiului. Ei au ajuns la concluzia că trendul ascendent al traficului de mărfuri din perioada 2000-2004 a influenţat pozitiv volumul de activităţi derulate atît pe platformele portuare, cît şi în interacţiunea logisticii de transport, producînd efecte dincolo de limitele geografice ale judeţului.

Profit substanţial

Începînd cu anul 2001, cifra de afaceri totală a firmelor care activează în port a crescut, iar la o analiză pe categorii de mărfuri, se constată o dublare a cifrei de afaceri în cazul transportului containerizat. În anul 2004, cifra de afaceri a crescut de 2,5 ori faţă de anul 2000, iar numărul de salariaţi a crescut cu 10%, dublîndu-se veniturile acestora. „O navă intrată în porturile maritime constănţene a generat în 2004 o cifră de afaceri mai mare cu 69% faţă de cea generată în anul 2000. Ca urmare a creşterii productivităţii muncii, numărul de locuri de muncă generate a scăzut la 63% din valoarea din 2000, dar veniturile medii în anul 2004 ale angajaţilor au crescut cu 25% comparativ cu 2000“, a precizat Carp. Mai mult, ei au apreciat că în 2004, porturile maritime constănţene au generat 21,8% din cifra de afaceri a judeţului Constanţa, oferind 36% din totalul locurilor de muncă din judeţ. Pentru perioada 2005 - 2009, cercetătorii au estimat o creştere a traficului portuar, exprimat valoric, între 535.431.922,5 dolari şi 671.271.208,8 dolari. Referitor la cifra de afaceri, profesorii au spus că, în 2009, ar putea ajunge la 1.600 milioane dolari. Cercetătorii estimează că, tot în 2009, traficul de mărfuri containerizate se va dubla faţă de anul 200, la fel şi cantitatea de mărfuri lichide operată prin porturile maritime. Din păcate, nu acelaşi lucru se va întîmpla şi cu forţa de muncă de pe platforma portuară. Autorii studiului au precizat că din cauza creşterii gradului de mecanizare a muncii numărul de salariaţi implicaţi direct în activităţile portuare va fi în scădere.