Bogdan Aurescu l-a primit, ieri, pe Murat Atajanov, preşedintele Agenţiei prezidenţiale turkmene pentru problematica Mării Caspice, ocazie cu care secretarul de stat din MAE a subliniat rolul conductei Nabucco Vest și al interconectorului AGRI în dezvoltarea Coridorului energetic Sudic. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, secretarul de stat Bogdan Aurescu a evocat faptul că „dezvoltarea relaţiilor de parteneriat special cu valenţe strategice cu Turkmenistan, construit pe platforma unui parteneriat energetic, rămâne o direcţie prioritară de acţiune, confirmată şi de Programul de Guvernare pentru perioada 2013-2016. În context, a subliniat că România va urmări substanţializarea lor în vederea ridicării lor la nivel de parteneriat strategic. Bogdan Aurescu a exprimat angajamentul părţii române pentru realizarea obiectivelor comune stabilite prin Planul de Acţiuni pentru punerea în aplicare a Declaraţiei Comune din 2009, care a fost semnat în octombrie 2012, la Aşgabat”. Colaborarea în domeniul energetic a fost evidenţiată de cei doi oficiali ca o prioritate de colaborare. Secretarul de stat român a exprimat încrederea cu privire la rolul substanţial pe care l-ar putea avea asupra dezvoltării Coridorului energetic Sudic proiectele din regiunea extinsă a Mării Negre la care participă România - conducta Nabucco Vest şi interconectorul AGRI. De asemenea, Bogdan Aurescu a exprimat sprijinul ferm al României pentru realizarea gazoductului transcaspic, cei doi oficiali făcând un schimb de vederi asupra stadiului şi perspectivelor negocierilor privind acest proiect. Secretarul de stat pentru afaceri strategice a subliniat importanta concretizării proiectului strategic al Coridorului de Transport de Mărfuri Marea Caspică-Marea Neagră, convenit prin Planul de Acţiuni semnat de preşedinţii României şi Turkmenistanului în cadrul vizitei oficiale de la Aşgabat, din octombrie 2012. În acest context, el a menţionat cooperarea între porturile Constanţa şi Turkmenbaşi, în măsură să asigure accesul mărfurilor din Asia Centrală şi Caucaz, până în nordul Europei, valorificând facilităţile de tranzit ale portului Constanţa şi poziţia acestuia de poartă de acces spre Europa.