În contextul multiplelor probleme pe care le-a întâmpinat România în ceea ce priveşte alinierea la normele europene, în special în zona respectării şi conceptualizării directivelor legate de mediu (până acum, ţara noastră s-a confruntat cu patru proceduri de infringement pentru diverse încălcări ale normelor UE - n.r.), de la Constanţa vin veşti bune. Ecoport8 (Environmental Management of Transborder Corridor Ports - n.r.) este un proiect internaţional desfăşurat în cadrul South East Europe Transnational Cooperation Programme, Axa Prioritară - Protection and Improvement of the Environment (Protecţia şi îmbunătăţirea mediului) şi care urmăreşte implicarea activă a autorităţilor portuare în luarea deciziilor în privinţa implementării şi respectării standardelor şi legislaţiei europene EMAS în domeniul mediului, precum şi definirea politicilor, strategiilor de mediu în activităţile din zona portuară. Proiectul este finanţat de către European Regional Development Funds (ERDF), Ministerul Dezvoltării şi Locuinţei şi Institutul Naţional de Geologie - GeoEcoMar (partener în proiect din 2009/ www.geoecomar.ro). În cadrul proiectului, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi Autoritatea Navală Română, în colaborare cu GeoEcoMar, susţin Ecoport8 prin monitorizarea implementării acestuia, evaluarea analizei efectuate în privinţa legislaţiei în vigoare din domeniul mediului, evaluarea concordanţei cu situaţia actuală în domeniul transpunerii şi implementării în porturile româneşti maritime a legislaţiei europene şi a celei specifice activităţilor portuare cu impact asupra mediului, alegerea instrumentelor de monitorizare, capitalizarea beneficiilor proiectului (Eco-Ghidul comun de practici de management şi Protocolul Comun final) etc.

Practic, Ecoport8 îşi propune îmbunătăţirea calităţii mediului în cadrul celor şapte porturi implicate în proiect (Bari, Bar, Durres, Igoumenitsa, Patra, Burgas, Constanţa), definirea acţiunilor relevante pentru prevenirea poluării factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) şi, printr-o colaborare strânsă între institutele de cercetare şi autorităţile portuare locale, conservarea cadrului natural din aria porturilor şi din zonele costiere învecinate. „Pentru a evita orice fel de confuzii, ţin să menţionez că, atunci când vorbim despre conservarea cadrului natural din aria porturilor, nu ne referim la aberaţii de genul includerii lacului Siutghiol în programul Natura 2000. Acest lucru nu se poate întâmpla decât prin preluarea din surse incompetente, neargumentate ştiinţific din surse pe teren, fără aportul experţilor, la fel cum extrem de aberantă este şi includerea în Natura 2000 a întregii zone costiere a Mării Negre. Acvatoriul portuar se supune unor legi specifice portului, reglementate pe baze ştiinţifice, de experţi, nu la voia întâmplării aşa cum s-a întâmplat în exemplele mai sus menţionate, iar proiectul nostru respectă cu rigurozitate normele europene”, a declarat directorul GeoEcoMar, dr. Glicherie Caraivan. Tot specialiştii de la GeoEcoMar ne anunţă că, din cercetările efectuate cu ocazia realizării acestui proiect, a reieşit că portul Constanţa este cel mai curat dintre toate celelalte porturi PAN-EU implicate în proiect.