Portul Constanţa – rol strategic pentru schimburile economice româno-ungare

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Sărbătorit la Budapesta

Portul Constanţa – rol strategic pentru schimburile economice româno-ungare

Justiție 01 Martie 2013 / 00:00 985 accesări

„Ziua Portului Constanţa” la Budapesta a reunit, ieri, pentru al şaptelea an consecutiv, peste 200 de participanţi: oficialităţi, companii de stat şi private, asociaţii profesionale, oameni interesaţi în egală măsură de creşterea economică la nivelul României şi Ungariei, prin intermediul Portului Constanţa. Au mai participat la eveniment reprezentanţii unor firme din Austria, Germania şi Serbia, interesaţi să facă schimb de experienţă, pentru optimizarea transportului de mărfuri pe Dunăre. În deschiderea evenimentului, directorul comercial al CN „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa ( CN APMC), George Gabriel Vişan a subliniat faptul că „lucrurile sunt în mişcare pentru beneficiul ambelor ţări, mulţumim partenerilor din Ungaria pentru cooperarea stabilă, dovedită de rezultatele remarcabile pe care le-am obţinut.” Reprezentantul CN „APM” SA Constanţa a vorbit despre faptul că traficul total cu Ungaria a fost în anul 2012 de 3.160.863 tone, în creştere cu 86% faţă de 2011, din care traficul fluvial a fost de 2.058.398 tone (+71%), iar traficul maritim a fost de 1.102.465 tone (+121%). Cele mai semnificative creşteri au fost înregistrate la cereale 1.890.943 tone (+127%), combustibili minerali solizi 961.961 tone (+54%), minereuri de fier, deşeuri de fier şi oţel 82.579 tone (+14%). El a mai făcut referire la progresul din ultima perioadă în evoluţia proiectelor de dezvoltare a infrastructurii din Portul Constanţa, investiţii de mare anvergură: prelungirea digului de larg cu 1.050 m, construirea unui pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre - Marea Neagră, dezvoltarea capacităţii feroviare în zona fluvio-maritimă a portului Constanţa, extinderea spre sud a danei de gabare din portul Constanţa. În perspectivă, se doreşte extinderea portului prin amenajarea molurilor 3 şi 4, care va face posibilă câştigarea unei suprafeţe de aprox. 50 ha, propice pentru construirea de noi terminale specializate. Toate aceste investiţii au rolul de a atrage noi parteneri de afaceri, care să beneficieze de facilităţile portului Constanţa, în vederea creşterii traficului de mărfuri.

AMBASADA ROMÂNIEI, ALĂTURI DE APM Compania a primit şi de această dată tot sprijinul din partea Ambasadei României la Budapesta, preocupată de sporirea relaţiilor româno-ungare de natură economică. Ambasadorul Alexandru Victor Micula a apreciat faptul că „în pofida condiţiilor generate de criza economică prelungită, schimburile comerciale au înregistrat creşteri semnificative la finalul anului 2012, comparativ cu anul precedent, astfel că România a devenit a doua piaţă pentru Ungaria şi există speranţe pentru a se menţine dinamica pozitivă în ceea ce priveşte volumul de mărfuri transportate între cele două ţări. 380 de milioane de euro au fost investite de Ungaria în România, iar acest fapt conferă încredere pentru creşterea exporturilor Ungariei şi României.”

Cu prilejul acestei deplasări la Budapesta, directorul comercial al CN APMC, reprezentantul Federaţiei Porturilor Dunărene din Ungaria – Szalma Béla şi reprezentantul Federaţiei Transportatorilor Navali din Ungaria – Szalma Botond au semnat un protocol de colaborare între cele trei instituţii. Protocolul parafează colaborarea între părţile semnatare, cu scopul creşterii fluxului de mărfuri din Ungaria şi Marea Neagră, în special a traficului naval de linie şi containerizat. Cele trei instituţii vor face schimb permanent de informaţii despre: serviciile şi facilităţile oferite de portul Constanţa şi porturile dunărene, investiţiile realizate, traficul de mărfuri maritim şi fluvial bilateral, legislaţie, reglementări naţionale de transport fluvial, despre posibilităţile de ajustare a tarifelor în scopul creşterii competitivităţii transportului fluvial, faţă de celelalte modalităţi de transport. Din programul delegaţiei portului Constanţa a mai făcut parte vizitarea portului Csepel şi a terminalului de containere trimodal Mahart Container Center (rutier, feroviar, fluvial), discuţiile la nivel de conducere, fiind axate pe disfuncţionalităţile şi posibilităţile de dezvoltare în domeniul traficului de containere pe Dunăre. Toţi cei prezenţi la evenimentul „Ziua Portului Constanţa” la Budapesta din acest an au fost de acord că numai prin dialog şi eforturi comune, începând cu transportatorii până la cel mai înalt nivel, traficul de mărfuri pe Dunăre va creşte considerabil, contribuind la bunăstarea întregii regiuni, prin extinderea zonelor logistice şi creşterea continuă a atractivităţii Portului Constanţa, beneficiar al unei poziţii strategice incontestabile.



12