“Porumbul nu are rude compatibile sexual cu alte culturi agricole sau flora spontană din Europa, astfel că nu are impact asupra alterării biodiversităţii”, se arată într-un document al Ministerului Agriculturii, care neagă unele informaţii privind toxicitatea porumbului modificat genetic. “Referitor la informaţiile apărute în mass-media, privind toxicitatea porumbului modificat genetic MON 810, autorizat pentru import, cultivare şi consum în UE, precizăm că acesta, alături de alte două varietăţi de porumb modificat genetic, au făcut obiectul unui studiu recent al unei comisii a Universităţii Caen din Franţa, care contestă siguranţa produselor analizate, acuzând toxicitate crescută în ficatul şi rinichii cobailor hraniţi cu acest porumb”, se menţionează în document. Studiul a fost contestat însă de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), potrivit căreia afirmaţiile cu privire la efectele secundare şi la nivelurile de toxicitate crescută în rinichi şi ficat nu sunt susţinute. Potrivit EFSA, consumul de porumb MON 810 nu are efecte adverse asupra sănătăţii omului, animalelor şi mediului.
La concluzii similare a ajuns şi Înaltul Consiliu Francez pentru Biotehnologie, care a fost solicitat de un parlamentar francez să facă o evaluare ştiinţifică a concluziilor studiului Universităţii Caen. “În perioada 2007-2009 nu au fost raportate, în România, incidente cu privire la impuritatea culturilor convenţionale sau ecologice de porumb, cu porumb modificat genetic MON 810”, se mai arată în document. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, în România există mai multe măsuri menite să asigure coexistenţa culturilor modificate genetic cu cele convenţionale şi ecologice, inclusiv o distanţă de izolare de 200 de metri între culturile de porumb modificat genetic şi cele convenţionale sau ecologice. “Porumbul nu are rude compatibile sexual cu alte culturi agricole sau flora spontană din Europa şi, în acest context, considerăm că nu are impact asupra alterării biodiversităţii”, se mai arată în documentul Ministerului Agriculturii. Potrivit sursei citate, în UE se cultivă doar porumbul MON 810, modificat genetic pentru rezistenţa la dăunătorul “sfredelitorul porumbului”. Suprafeţele cultivate anual cu porumb modificat genetic în România, respectiv 7.000 de hectare în 2008 şi 3.000 de hectare în 2009, sunt nesemnificative raportat la suprafaţa totală cultivată cu porumb, care însumează 2,3-2,5 milioane de hectare.