Responsabili americani și europeni și-au exprimat, luni, speranța de a ajunge la un acord transatlantic cu privire la transferul de date personale care să nu afecteze grupurile de internet americane, precum Facebook și Google, informează marți AFP. ”SUA au venit cu o propunere foarte solidă, care răspunde îngrijorărilor europene privind protecția vieții private”, a dat asigurări un avocat al Departamentului american al Comerțului, Justin Antonipillai, în timpul unei conferințe asupra ”stării internetului”, care a avut loc la Washington.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CEJ) a invalidat, la începutul lui octombrie 2015, un ansamblu de reguli cunoscute sub numele Safe Harbour, care administra aceste transferuri de date între companii, în scopuri comerciale, considerând că acestea nu protejează suficient datele la care au acces agențiile de informații. De la începutul lui noiembrie 2015, Comisia Europeană a anunțat că speră să ajungă la un acord cu SUA în următoarele trei luni. Discuțiile ar urma să continue până în 2 februarie, a precizat Antonipillai. Propunerea americană le permite cetățenilor europeni să se adreseze justiției, dacă apreciază că drepturile lor nu au fost respectate de grupurile de internet, atunci când acestea predau guvernelor datele pe care le colectează. Însă textul protejează, de asemenea, capacitatea forțelor de ordine și a agențiilor americane de informații de a face față amenințărilor.

Andrea Glorioso, consilieră în probleme digitale pe lângă misiunea UE la Washington, a declarat că ”Washington-ul și Bruxelles-ul sunt cu adevărat pe aceeași lungime de undă în găsirea unui acord. Însă orice acord va trebui să fie validat de statele membre și să respecte dispozițiile privind protejarea vieții private, prevăzute în Carta Europeană pentru Drepturile Omului. Nu este în interesul nostru să încheiem un acord care să fie denunțat după cinci sau șase luni”, a punctat ea.

Potrivit companiilor vizate, un eșec le-ar putea împiedica pe unele dintre ele să-și desfășoare activitatea în Europa. Juristul austriac Max Schrems, a cărui plângere se află la originea deciziei CEJ, s-a arătat mai puțin optimist. ”Nu prea văd o soluție”, a spus el, făcând referire la un conflict asupra drepturilor fundamentale.

Citește și:

Turcia, condamnată la CEDO pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare

WhatsApp renunță la abonamentul de un dolar

Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar s-a defectat