Speculaţiile privid demisia Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, Javier Solana, din cauza unor probleme de sănătate s-au intensificat în ultimele zile, principalii candidaţi la succesiunea sa fiind foştii premieri suedez, slovac şi austriac. Zvonurile privind încheierea carierei lui Javier Solana circulă la Bruxelles de două săptămîni, demisia fiind pusă pe seama mai multor motive.

Potrivit uneia dintre poteze, criza din Liban ar fi demonstrat clar că diplomatul de origine spaniolă nu poate acţiona în numele Uniunii Europene, statele membre refuzînd să îi acorde un mandat clar. Pe de altă parte, acesta a recunoscut recent că eforturile sale de a determina Iranul să îşi suspende activităţile de îmbogăţire a uraniului sînt în continuă stagnare. Însă cel mai important motiv ar fi acela că impasul în care se află Constituţia europeană nu îi permite să ocupe funcţia de ministru al Afacerilor Externe al Uniunii Europene.

Javier Solana, socialist spaniol, este perceput ca un diplomat capabil, care a reuşit să ofere o imagine pozitivă politicii externe europene. Cotidianul austriac "Der Kurier" a anunţat în ediţia de miercuri că politicianul spaniol, în vîrstă de 64 de ani, ar putea demisiona în scurt timp, din cauza unor probleme de sănătate. Potrivit publicaţiei citate, cancelarul german Angela Merkel a declarat că a avut o convorbire prin telefon cu Javier Solana săptămîna trecută, cînd a aflat că acesta intenţionează să urmeze sfatul medicului, care i-a recomandat să renunţe la funcţia pe care o ocupă în prezent. În caz contrar, acesta ar fi fost avertizat că va "deceda în următoarele 12 luni", chiar dacă nu înregistrează simptome vizibile. Cancelarul Merkel ar fi nominalizat şi doi favoriţi la succesiune, pe fostul premier slovac Mikulas Durindza şi pe cel austriac, Wolfgang Schuessel. Informaţiile anterioare contrazic însă aceste speculaţii, susţinînd că Germania ar avea propriul său candidat, pe actualul comisar pentru Industrie, Guenter Verheugen, care nu pare însă interesat de acest post. Un alt candidat puternic este fostul premier suedez Carl Bildt, care, potrivit anturajului său, nu şi-ar ascunde ambiţiile de a ocupa postul.

Şansele de a obţine această funcţie depind însă de capacităţile candidaţilor de a atenua divergenţele dintre statele "atlantiste", cum ar fi Marea Britanie, Danemarca, Olanda sau noile ţări membre şi cele care s-au distanţat de Washington, în special Franţa.