O PROBLEMĂ ARZĂTOARE Subiectul spinos al exploatării gazelor de şist în Dobrogea de către compania americană Chevron a fost dezbătut pe larg ieri, în cadrul unei mese rotunde care a reunit 12 reprezentanţi ai ONG-urilor, primăriilor şi instituţiilor deconcentrate ale statului implicate direct în această problemă. „Ne dorim independenţă energetică, dar cu ce preţ? Ignorăm orice risc? Avem atât de mult litoral încât să ne permitem să facem orice şi, mai important, avem suficientă expertiză să facem asta sau doar experimentăm?”, a declarat, în deschiderea discuţiilor, directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCINA) Constanţa, organizatorul evenimentului. Cu mici excepţii, majoritatea celor care au luat cuvântul s-au declarat împotriva exploatării gazelor de şist, din varii motive - există riscul de a provoca seisme puternice în Dobrogea, pânza freatică ar fi compromisă cu substanţele toxice folosite în procesul de fracţiune hidraulică, iar Dobrogea ar fi poluată „normal”, fonic şi vizual, prezenţa unui număr mare de sonde şi conducte compromiţând activitatea turistică. De cealaltă parte, avantajele sunt puţine (câştiguri salariale limitate, venituri către stat, care ar putea fi totuşi acoperite printr-o dezvoltare a turismului şi agriculturii), au spus participanţii, şi nu sunt sustenabile.

APA, ÎN PERICOL „Ne-am compromite întreaga rezervă de apă a Dobrogei, substanţele toxice folosite în procesul de fracţiune hidraulică provocând boli de care te îngrozeşti”, a spus specialistul geolog al GeoEcoMar, Glicherie Caraivan. De aceeaşi părere este şi reprezentantul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea - Litoral Irina Munteanu, care a citat un studiu recent întocmit de Parlamentul European: „Fracţiunea hidraulică implică un grad mare de ocupare a terenului, iar numărul mare de instalaţii de forare poluează atmosferic şi fonic. Apa hidraulică, folosită în proces, este contaminată cu circa 260 de substanţe toxice, riscând astfel să afecteze pânza freatică”. Pe de altă parte, specialistul Oil Terminal, Doru Luţac, inginer geolog cu o experienţă de aproape 20 de ani, apreciază că gradul de siguranţă a exploatării este foarte mare, tehnologia de acum fiind extrem de avansată: „Fracţiunea hidraulică se foloseşte la forări în Marea Neagră de mai mulţi ani”.

TURISMUL, AFECTAT Mult mai incisivi au fost reprezentanţii ONG-urilor, care au avertizat că metoda este nesigură şi insuficient reglementată pentru a putea risca sănătatea oamenilor şi mediului înconjurător. „Să ne amintim de dezastrul din Ecuador, unde, pentru poluarea pânzei freatice, în timpul exploatării gazelor de şist, s-a dat cea mai mare amendă din istorie, de 9,5 miliarde dolari”, a spus activistul Paul Iurea, reprezentant al grupului Vama Verde, care a organizat mai multe proteste împotriva Chevron, atât la Constanţa cât şi la Limanu. Cei de la ONG-ul Mare Nostrum au criticat Ministerul Mediului, care nu a făcut până acum un studiu de impact, ei apreciind că n-ar trebui să aşteptăm un studiu al UE ca să luăm o decizie. „Nu vrem sonde. Vrem să conservăm peisajul dobrogean şi să punem în valoare atracţiile turistice din Vama Veche, Costineşti şi Adamclisi şi ariile protejate”, a spus reprezentantul Mare Nostrum, Mihaela Cândea. Opinii similare au avut şi vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) Sud-Est, Cristian Bărhălescu, şi reprezentantul Asociaţiei Litoral, Denisa Grăucescu, care spun că Dobrogea ar trebui să se axeze pe dezvoltarea turismului şi agriculturii, cu fonduri europene, şi nu să compromită dezvoltarea sustenabilă a economiei prin pornirea exploatărilor de gen. „Mai bine vindem apa sau facem exploatări piscicole. Instalarea a şase sonde pe kilometru (asta presupune fracţiunea hidraulică) ar avea un impact vizual extrem de neplăcut, şi, în plus, nu se va mai putea pune problema de agricultură. Este absurd”, a spus Bărhălescu.

PĂREREA OAMENILOR Nici reprezentanţii localităţilor vizate de Chevron nu sunt de acord cu exploatarea gazelor de şist, atât consilierul local de la Limanu Nicolae Crăciun, cât şi candidatul liberal la Primăria Costineşti, Dorina Şerbănescu, spunând că populaţia din zonă se opune vehement. Primarul din Costineşti, Traian Cristea, nu a ajuns la masa rotundă, dar, contactat telefonic de Telegraf, a confirmat că întreaga comunitate din comuna/staţiune de la malul mării este împotriva Chevron. Exploatarea gazelor de şist de către Chevron a fost suspendată de premierul Victor Ponta şi, cel puţin pe moment, nu se întâmplă nimic.

Ce spune Chevron

De cealaltă parte a baricadei, cei de la Chevron spun că gazele naturale din şisturi reprezintă o sursă curată de energie şi pot fi produse cu responsabilitate şi siguranţă. „România produce gaze naturale şi petrol de mulţi ani. Aceleaşi tehnici, perfecţionate de peste 100 de ani în exploatarea clasică, vor fi folosite pentru a se determina dacă ţara îşi poate reduce substanţial importul de gaze naturale. Suntem hotărâţi să creăm locuri de muncă pentru români, să generăm venituri la stat, să protejăm mediul şi să ajutăm comunităţile locale unde vom opera”, spune managerul de ţară pentru România al Chevron, Tom Holst. El mai precizează că până acum nu a avut loc niciun fel de forare şi explorare şi că vor mai trece câţiva ani buni până când se va şti cu adevărat dacă în Dobrogea se pot produce gaze de şist la un nivel competitiv. „În prezent, Chevron nu derulează nicio activitate în judeţul Constanţa”, spune Holst.