Comunicarea este indispensabilă pentru funcţionarea oricărei comunităţi umane. Prin urmare, nu este de mirare că una din preocupările principale ale omenirii a fost să permită comunicarea chiar şi între interlocutori aflaţi la sute de mii de kilometri depărtare. Primul serviciu înfiinţat în acest scop a fost cel poştal, care a permis oamenilor să ţină legătura cu cei dragi sau să stabilească relaţii de afaceri indiferent de distanţa aflată între parteneri. Ieri, serviciile poştale din întreaga lume au sărbătorit Ziua Mondială Poştei. „În ţara noastră, perioada poştei moderne începe în 1864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unit serviciul poştal cu cel telegrafic, la care s-a adăugat, începând cu 1893 şi serviciul telefonic. În acel moment a luat naştere celebrul simbol PTT (Poştă, Telegraf, Telefonie)”, a povestit, cu ocazia Zilei Poştei, şeful Oficiului Judeţean de Poştă (OJP) Constanţa, Ion Mişcoci. În 1991, prin Hotărâre de Guvern (HG), a luat fiinţă Regia Autonomă Poşta Română, pentru ca, şapte ani mai târziu, în 1998, tot prin HG, aceasta să se transforme în societate comercială, sub denumirea de Compania Naţională Poşta Română (CNPR). Deşi, în prezent, situaţia economică a CNPR este dezastruoasă, în perioada 1998-2009, compania a înregistrat, anual, rezultate pozitive.

CHELTUIELI NEJUSTIFICATE „Începând cu 2009, CNPR se confruntă cu o situaţie financiară precară, generată, în principal, de slăbirea poziţiei competitive pe piaţă, atât în contextul crizei economice, cât şi a managementului defectuos, asigurat de reprezentanţii PDL şi concretizat prin cheltuieli nejustificate”, a mai spus şeful OJP. Un exemplu în acest sens îl constituie, mutarea Centrul Regional de Tranzit dintr-o clădire proprietate OJP într-o clădire închiriată. „OJP deţine un imobil în zona Gării Constanţa, în care funcţiona Centrul Regional de Tranzit. Cu toate acestea, în 2010, fosta conducere a închiriat un alt spaţiu, pe strada Interioară, unde a mutat respectivul centru, lăsând spaţiul proprietate personală dezafectat. Pentru chirie, OJP plătea, lunar, 50.000 de euro. Adică 600.000 de lei anual şi 1.200.000 de lei pe doi ani, cât a durat contractul”, a explicat Ion Mişcoci. Cu alte cuvinte, în timp ce guvernanţii portocalii se plângeau că nu sunt bani pentru plata salariilor, disponibilizând sute de angajaţi ai Poştei Române din întreaga ţară, în Constanţa, fosta conducere a OJP a aruncat pe fereastră 1.200.000 de lei. Exemplele managementului defectuos al fostei conduceri nu se opresc aici. „În decembrie 2011, OJP a încheiat un contract de deratizare cu o firmă de apartament. Interesant este, însă, modul în care a fost îndeplinit contractul: reprezentanţii firmei au expediat pliculeţe cu substanţă către subunităţile poştale, pentru ca diriginţii să o împrăştie în spaţiul respectiv. De asemenea, în perioada 2009 - 2012 au fost închiriate spaţii la preţuri supraevaluate”, a mai declarat şeful OJP.

PRIMII PAŞI PENTRU PRIVATIZARE Pe 25 iulie 2012, prin HG de aprobare a strategiei de privatizare a CNPR prin majorare de capital cu minim 20% s-a decis selectarea unui consultant de privatizare, lucru care s-a realizat la finalul lunii septembrie. „În urma licitaţiei a fost declarat câştigător firma KPMG. Prin privatizare, CNPR va câştiga atât un aport de capital, cât şi un aport de know-how. Acest lucru va permite redresarea financiară a companiei, precum şi posibilitatea de a lansa noi servicii”, a adăugat şeful OJP. Premierul Victor Ponta a declarat, că ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica, l-a informat că are discuţii avansate cu un investitor strategic în ceea ce priveşte Poşta Română, el evitând să dea alte detalii.