Angajaţii Poştei Române au pichetat, marţi, prefecturile din toată ţara şi au anunţat că, vineri, vor recurge la o altă formă de protest, respectiv să refuze să lucreze ore suplimentare, să ducă genţi mai grele decît cele prevăzute de legislaţia muncii, respectiv 12 kilograme femeile şi 15 kilograme bărbaţii, iar şoferii nu vor mai ieşi în cursă cu maşini a căror normă de casare este depăşită. Liderii sindicali au apreciat că după trei zile de la declanşarea acestei forme de protest, 70% din destinatarii serviciilor poştale nu vor mai primi scrisorile, recomandatele sau pensiile, iar în maximum cinci zile se va bloca activitatea. Principala nemulţumire a sindicaliştilor era legată de faptul că Poşta Română se află pe lista societăţilor monitorizate de Fondul Monetar Internaţional (FMI). Această monitorizare se aplică societăţilor aflate în dificultate şi nu permite creşteri salariale, angajare de personal, negocierea contractelor de muncă. Aşa că, din cauza salariilor mici au demisionat, în 2006, peste trei mii de persoane. Salariul mediu în Poştă este de 720 de lei, dar peste 10.000 de angajaţi au salariul minim pe economie, iar restul sub 600 de lei. Sindicaliştii mai cereau şi plata celor 40.000 de ore suplimentare, din care doar jumătate sînt evidenţiate. Suma pentru acestea se ridică la 25.000 - 30.000 de euro, iar sindicaliştii au declarat că intenţioneză să dea în judecată statul român pentru a-şi recupera banii. Totodată, cei care au ore suplimentare nu şi le pot recupera, avînd în vedere că există un deficit de personal la Compania Naţională Poşta Română. Celor 35.000 de salariţi ar trebui să li se mai adauge alţi 3.000, însă din cauză că Poşta Română se află pe lista societăţilor monitorizate, nu sînt permise noi angajări.

Iată însă că poştaşii au renunţat la acţiunile de protest pe care le pregăteau, după ce Guvernul a scos, ieri, Compania Naţională Poşta Română de pe lista companiilor de stat monitorizate, urmînd ca, în aprilie, sindicatele să negocieze cu administraţia un nou contract colectiv de muncă. "Avînd în vedere creşterile de profit pe care Poşta Română le-a înregistrat în ultimii doi ani, nu exista niciun argument de ordin economic pentru menţinerea companiei pe lista societăţilor monitorizate de Guvern. Măsura luată de guvernanţi în 2001 nu mai era de actualitate pentru că am reuşit să aducem această companie la un nivel al profitabilităţii foarte interesant. Poşta a înregistrat în 2005 un profit brut de peste 12 milioane de euro, iar pentru 2006 profitul brut previzionat este de aproape 14 milioane de euro. Pentru anul 2007 estimăm un profit cifrat undeva în jurul sumei de 20 de milioane de euro", a comunicat directorul general al companiei, Dan Mihai Toader. Potrivit unei note transmise de Biroul de presă al companiei, în perioada 2002-2006, Poşta Română a plătit un impozit pe profit în valoare de 35.287 de mii de lei şi dividente în valoare de 24.504 mii de lei. Compania nu înregistrează arierate şi întîrzieri la plata obligaţiilor către bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi către alte fonduri. Poşta Română este operatorul naţional din domeniul serviciilor poştale şi se află în proprietatea statului, reprezentat de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Fondul Proprietatea. Liderii sindicali acuzau faptul că salariaţii din Poştă nu au voie să-şi negocieze liber salariile, să ceară majorare, să angajeze personal, din cauza Ordonanţei de Urgenţă 79. Aceştia nu pot face grevă, fiind interzisă declanşarea unor acţiuni de protest pentru modificarea unui act normativ. Chiar dacă Acordul României cu FMI a încetat, OU 79 este în vigoare, şi asta în ciuda faptului că Poşta Română înregistrează anual profit şi nu primeşte subvenţii de la buget, adăugau aceştia. Pe de altă parte, sindicaliştii nu erau de acord cu privatizarea companiei, pentru că România ar trebui să aştepte privatizarea societăţilor similare din alte ţări europene prospere, pentru a putea lua exemplul acestora.