Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România (SLPR) solicită actualei conduceri a Companiei să găsească măsuri coerente de a aduce o creştere a veniturilor, în condiţiile în care acestea sunt într-o reducere constantă în ultimii ani. „Nu putem accepta ca investiţiile şi stabilizarea companiei să se facă exclusiv prin anularea drepturilor salariale ale angajaţilor şi prin concedieri. Considerăm că este imoral şi de neacceptat ca managementul companiei să nu se preocupe de a aduce venituri. În orice întreprindere sănătoasă, indiferent cât reduci din costuri, ar trebui să adaugi şi să creşti veniturile”, a declarat, ieri, preşedintele SLPR, Matei Brătianu, într-o conferinţă de presă. Potrivit liderului Sindicatului Poşta Română-Constanţa, Florin Gheorghiu, de patru ani, salariile poştaşilor nu au mai crescut. „Ba chiar fosta guvernare ne-a tăiat 10%, obligându-ne să ne luăm câte două zile de concediu fără plată. În plus, se doreşte să ni se mai taie şi din alte drepturi salariale, cum ar fi sporul de fidelitate, tichetele de masă şi se vrea scăderea salariilor din grilă cu două clase. Toate aceste măsuri vor duce la o diminuare a veniturilor noastre cu până la 40%, în condiţiile în care salariul nostru mediu este de 1.200 de lei”, a afirmat Florin Gheorghiu. Liderii sindicali văd o redresare a Poştei Române prin privatizare, numai dacă se va face o majorare de capital pentru investiţii şi nu doar pentru obţinerea şi vânzarea patrimoniului. De asemenea, potrivit lor, Poşta Română îşi poate creşte veniturile dacă oferă servicii financiar-bancare şi de asigurări, care, de regulă, aduc foarte mulţi bani şi în alte companii similare din Europa. Potrivit surselor, Poşta Româna nu a avut niciodată, în 20 de ani, subvenţii de la buget, oferind însă statului un profit anual între 3 şi 25 de milioane de euro. Sindicaliştii susţin că Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut reducerea şi diminuarea cheltuielilor cu 75% în trimestrul trei din acest an, comparativ cu perioada similară din 2011, disponibilizarea unui număr de 5.000 de oameni şi reducerea numărului de oficii din zona rurală. Cu alte cuvinte, susţin poştaşii, „FMI judecă după ceea ce se întâmplă în SUA şi Europa, deşi, în România, nu este acelaşi lucru”.