Credincioșii ortodocși au intrat marți, 15 noiembrie, în Postul Crăciunului, perioadă care îi pregăteşte pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Vechile credinţe populare spun că până de Crăciun trebuie să respectăm o serie de obiceiuri, dacă vrem să ne meargă bine. Totodată, fiecare sărbătoare din Postul Crăciunului este încărcată de tradiții, superstiții și obiceiuri. Și vremea din post este una a prezicerilor, spun bătrânii, reprezentând un indiciu pentru cum va fi vremea în primăvara următoare.

Credincioșii ortodocși au intrat în Postul Crăciunului, perioadă care îi pregăteşte pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Vechile credinţe populare spun că până de Crăciun trebuie să respectăm o serie de obiceiuri, ca să ne meargă bine. Totodată, Postul Crăciunului reprezintă un prilej pentru fetele nemăritate să își găsească ursitul. Astfel, în unele zone există obiceiul ”Bătutul pernelor”: fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Vremea din post reprezintă, spun bătrânii, un indiciu pentru cum va fi vremea în primăvara următoare. Dacă vremea nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi. De asemenea, se crede că, dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine o iarnă blândă şi o vară rodnică.

FIECARE SĂRBĂTOARE E ÎNCĂRCATĂ DE SEMNIFICAȚII

Pe 21 noiembrie, când se sărbătoreşte Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, se spune că se deschide cerul, vorbesc vitele, iar cei neprihăniți le aud. Dacă în această zi este senin și soare, se spune că vara va fi secetoasă, iar dacă ninge, iarna va fi grea. Tot acum se dă de pomană pentru cei înecaţi şi cei care au murit fără lumină. Pe 29 noiembrie, în ajunul Sfântului Andrei, se ung uşile și ferestrele cu usturoi, existând credința că în acest fel oamenii sunt apărați de strigoi. Se spune că, dacă este lună plină şi cer senin, iarna va fi călduroasă, iar dacă sunt nori, zăpadă sau ploaie, zăpezile vor fi mari. Pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, se mănâncă bucate cu usturoi, nu se piaptănă, nu se pronunţă numele lupului, nu se împrumută din casă, fetele fac vrăji de dragoste, dar se fac și vrăji de întors pentru obiectele furate sau pierdute. Pe 4 decembrie, de Sfânta Varvara, nu se lucrează în mină, nu se folosesc lucruri negre ca să nu facă grânele tăciune, femeile nu ţes, nu cos, nu opăresc rufe ca să nu se taie şi să nu se îmbolnăvească copiii, iar celor mici li se fac cruci pe frunte şi mâini cu miere şi dovleac pentru a-i apăra de vărsat. Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se mai spală rufe până după Bobotează şi nu se mai toarce, se taie porcii şi se spune că vederea sângelui apără de boli și aduce noroc. Pe 24 decembrie, în Ajun de Crăciun, se începe orice lucru pentru a avea spor la el peste an, nu se dă din casă, se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se ducă norocul.