Postul Sfintelor Paşti - cel mai lung şi mai important al Ortodoxiei

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Ce alegem, ţinem post sau nu?

Postul Sfintelor Paşti - cel mai lung şi mai important al Ortodoxiei

Justiție 16 Martie 2013 / 00:00 790 accesări

De luni, 18 martie, creştinii ortodocşi intră în cel mai lung şi cel mai important post al Ortodoxiei - Postul Paştelui. El cuprinde 47 de zile în care credincioşii care vor să primească Botezul Creştin de Paşte (să se împărtăşească) sunt îndrumaţi de feţele bisericeşti să evite preparatele de origine animală şi să se gândească la patimele pe care le-a îndurat Iisus Hristos pentru a se curăţa de păcate şi a obţine desăvârşirea (să devină precum Dumnezeu). Preotul Eugen Tănăsescu, care slujeşte la Biserica Sfinţii Arhangheli „Mihail şi Gravril”, totodată consilier în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, spune că cele 47 de zile reprezintă „un antrenament pentru ca omul să redevină ceea ce era odată, să se întoarcă către cele sfinte şi să obţină desăvârşirea”. „Postul ne dezvaţă să mai fim robi ai păcatului şi tentaţiilor. Postul este cel care oferă omului această putere. Trăim într-o societate consumistă în care tendinţa este ca omul să fie dezinhibat, ceea ce contravine învăţăturilor lui Iisus”, explică preotul.

ZILE ALITURGICE Un amănunt demn de semnalat în Postul Paştelui este că în această perioadă sunt multe zile aliturgice (zile în care nu se organizează liturghiile obişnuite: Sfântul Ioan Gură de Aur şi Vasile cel Mare). Este singura sărbătoare a Creştinătăţii la care s-a considerat să se procedeze aşa, tocmai din cauza caracterului de pocăinţă pe care îl are perioada postului Paştelui. Preotul Eugen Tănăsescu spune că, iniţial, toate zilele postului ar fi trebuit să fie aliturgice, mai puţin sâmbăta şi duminica. Însă, pentru că mulţi credincioşi îşi doreau să se împărtăşească după ce postesc, a apărut o liturghie specială: Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte Sfinţite. Aceasta se săvârşeşte doar în Postul Mare.

O însemnătate foarte mare o are ultima săptămână a postului, cunoscută drept Săptămâna Patimilor (29 aprilie - 4 mai), pentru că în fiecare seară se organizează denii. „Termenul denia provine din slavonă (dĕnije - n.r.) şi înseamnă slujbă de dimineaţă organizată seara. Este o slujbă care ne aduce aminte de importanţa zilei următoare. Reprezintă un fel de pregătire. În Biblie, enumerarea zilelor creaţiei începe cu seara”, a explicat preotul Tănăsescu. Fiecare zi a săptămânii Patimilor este închinată în mod deosebit unei semnificaţii. Cele mai importante slujbe sunt: cea de joi seară (2 mai - n.r.) - Denia celor 12 Evanghelii şi cea de vineri seară (3 mai - n.r.) - Denia Prohodului. Denia celor 12 Evanghelii relatează perioada pătimirii lui Hristos: cuvântarea lui de despărţire, prinderea lui, judecata lui, osândirea la moarte, însăşi răstignirea. La Denia Prohodului îl prohodim pe Dumnezeu. Prin cântări se exprimă speranţa Învierii. „Săptămâna Patimilor este o concentrare a mai multor evenimente, de aceea recomandăm atenţie foarte mare în înţelegerea acestor momente importante”, a declarat preotul.

DUMINICĂ, DE LA ORA 16.00, IPS TEODOSIE VA OFICIA, LA CATEDRALA ARHIEPISCOPALĂ, SLUJBA VECERNIEI, URMATĂ DE RUGĂCIUNEA DE INTRARE ÎN POST.

Taguri articol


12