De mai bine de două decenii, meșterul popular Viorel Marian din Fălticeni, județul Suceava, trăiește de pe urma lemnului cioplit. Îi place mult ceea ce face și lucrează câte 12 - 14 ore pe zi. Totul a pornit în urmă cu vreo 21 de ani, când a început să realizeze cruciulițe din lemn, cruci de perete, cruci pentru altar, pe care le vindea la pitoreștile mănăstiri din Suceava, precum Voroneț sau Humor, sau la alte lăcașuri monahale din județul Iași: Cetățuia, Galata sau „Sfinții Trei Ierarhi”. După primul an de cioplitorie, a fost invitat la târgul de Sfânta Mărie, organizat de Complexul Muzeal „Astra” din Sibiu. De atunci a început să sculpteze și linguri tradiționale și să fie invitat și la alte târguri mari ale meșterilor populari. La trei ani după ce a îmbrățișat meșteșugul cioplitului în lemn, Viorel Marian a aflat că bunicul său din partea tatălui, care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial și care a murit nu din cauza rănilor, ci mai mult de inimă rea - pentru că nu a luptat pe „frontul potrivit” -, a fost cel mai priceput și mai solicitat tâmplar de la el în sat.

SIMBOL ȘI SPIRITUALITATE

De ceva vreme, Viorel Marian s-a specializat în realizarea lingurilor, care „îmbină partea materială, căușul, cu partea spirituală, coada, pe care se pun diverse simboluri”. A studiat îndelung „Albumul de crestături în lemn” al lui Dimitrie Comșa, dar nu numai. Lingurile le realizează din lemn de plop alb sau din lemn de cireș. Acesta din urmă, mai sensibil la factori externi, este tratat cu ulei sau cu apă de var, care are rol dezinfectant, motiv pentru care lingurile din lemn de cireș capată nuanțe arămii. Creațiile sale sunt înnobilate cu simboluri tradiționale, precum: soarele rotitor, cocoșul, pomul vieții, cercul vieții, vulturul, bufnița, șarpele, Dragobetele. De o atenție specială se bucură „Lingura îngemănată” sau „lingura mirilor”, folosită o singură dată în viață, în noaptea nunții, când mirele și mireasa mâncau din aceeași strachină și cu aceeași lingură. Pe coada lingurii sunt sculptate două păsări, așezate spate în spate, unite de o inimă (în partea superioară), care despică o broască, simbol al răului (în partea inferioară). Această dispunere a simbolurilor sugera, în satul tradițional, că cei doi miri, uniți de iubire, luptă spate în spate, ca niște războinici, atenți la pericolele care pot apărea din toate direcțiile.

MEȘTERII POPULARI RĂMÂN LA CONSTANȚA PÂNĂ MIERCURI SEARĂ

Dacă doriți să vedeți creațiile din lemn ale lui Viorel Marian din Fălticeni, cu prețuri cuprinse între 40 și 60 de lei, veniți la Muzeul de Artă Populară din Constanța, unde acesta, alături de alți meșteri pricepuți, Vasile Moldoveanu din Moreni, județul Dâmbovița, și Bucur Bădălan din localitatea vâlceană Băbeni, participă la evenimentul „Meșteșuguri tradiționale - prelucrarea artistică a lemnului”, care a fost deschis de Sfânta Mărie și se va închide miercuri, 17 august. Vasile Moldoveanu din Moreni prezintă, pe lângă cruci din lemn, sculptate cu măiestrie (50 - 60 lei), și lăzi de zestre în miniatură, frumoase icoane pictate pe sticlă în tehnică naivă, cu ramă din lemn (250 lei). De asemenea, Bucur Bădălan prezintă obiecte de uz gospodăresc - linguri, găvane, platouri, coveți și scăunele - cu prețuri care pornesc de la 3 lei. Programul de vizitare al micului târg este cuprins între orele 09.00 - 21.00.

Citește și:

Meșteri populari care sculptează în lemn, la Constanța

Un meșteșug pe cale de dispariție, promovat trei zile la Constanța

Meșteri olari din Horezu, Braniștea și Corund se reunesc la mare

„Ocupaţii și meşteşuguri tradiţionale din ‪‎Dobrogea“

Creatoarea de ii care a „îmbrăcat-o” pe Laura Bush este la Constanța