Activarea ca general al Armatei a lui Codruț Olaru, fost adjunct al procurorului general, acum la secția Parchetelor Militare, scoate la iveală o parte mai puțin cunoscută și, deopotrivă, controversată a carierei sale: două grade militare obținute în câteva luni, o retragere a gradului de colonel și apoi o nouă avansare.

Codruț Olaru a obținut două grade în decurs de un an, în 2011, la propunerea lui Gabriel Oprea, unul i-a fost retras câteva luni mai târziu, în 2012, de Corneliu Dobrițoiu, și apoi redat, în 2013, de Mircea Dușa. Avansările procurorului au fost justificate, în 2011, de MApN ca fiind făcute „în mod excepțional”, situație răsturnată un an mai târziu, când o comisie de analiză a Armatei „nu a putut desluşi dacă gradul de colonel a fost acordat în baza legii şi a nevoilor ministrului”, explică acum fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu. După plecarea acestuia, însă, succesorul său, Mircea Dușa, pare că a deslușit, dându-i gradul de colonel înapoi lui Olaru, care ulterior a fost avansat general de Traian Băsescu.

GENERAL LA DOAR… 43 DE ANI

Întreaga poveste a avansării lui Codruț Olaru a intrat în atenția publică după ce recent, pe 17 mai 2016, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de rechemare în activitate a lui Codruț Olaru, general de brigadă cu o stea, în rezervă, în Ministerul Apărării Naţionale. Simultan cu această trecere în activitate a lui Olaru, în vârstă de doar 43 de ani, a avut loc și numirea sa în funcția de procuror militar la secția parchetelor militare de la Parchetul General. Într-un singur an, în 2011, procurorul Codruț Olaru primea succesiv gradele de locotenent-colonel şi colonel, deși era ofițer în rezervă.

Istoricul avansării sale în grade, într-un ritm galopant, își are debutul în 2011, pe vremea când Codruț Olaru deținea funcția de procuror-șef al DIICOT și era cadru militar în rezervă, la 38 de ani. Într-un răspuns oferit Agenției Mediafax, MApN precizează că procurorul Codruţ Olaru a devenit cadru militar în rezervă în anul 2011 și a primit, succesiv, gradele de locotenent-colonel şi colonel, primul în februarie, al doilea în octombrie. La momentul acordării celor două grade, la cârma MApN se afla reprezentantul UNPR, Gabriel Oprea. Motivul pentru care a primit într-un timp atât de scurt două avansări este unul “excepțional”. Potrivit statutului gradelor militare (Lg 80/1995), înaintarea în grad a cadrelor militare se poate face la termen, înainte de termen sau în mod excepţional, iar a celor în rezervă, la termen sau în mod excepţional.

Ce era excepțional în faptele sale de la șefia DIICOT? MApN nu explică.

DOUĂ DOSARE ADUC STELE DE GENERAL?

Ce se știe este că Olaru a lucrat la două dosare extrem de mediatizate: cazul furtului de arme de la Ciorogârla, trimis în judecată în 8 iunie 2010, precum și dosarul „Zicolov și spionii“, trimis în judecată în februarie 2009 și cunoscut mai bine ca „Dosarul Floricel Achim”. În cazul Ciorogârla, în 8 iunie 2010, procurorii DIICOT au trimis în judecată 17 persoane, pentru constituirea unui grup infracţional organizat. În urma investigaţiilor, procurorii au stabilit că suspecții au pus la cale și au furat 62 de arme de foc cu glonţ - o mitralieră de companie, pistoale mitralieră, pistoale model TT, pistoale model Cugir, pistoale model Carpaţi - şi alte materiale militare sustrase în luna ianuarie 2009 din depozitul unităţii militare 01916 din Ciorogârla.

Cazul „Zicolov și spionii“, soluționat de DIICOT, este cel în care subofițerul MApN Floricel Achim și bulgarul Marinov Zikolov au fost trimiși în judecată pentru trădare și spionaj. Cazul a ieșit la iveală în februarie 2009. Floricel Achim, un subofițer din Divizia 1 Infanterie Dacica, copia informații militare din baza de date a Armatei și i le dădea bulgarului Petar Marinov Zikolov, fost atașat militar al Bulgariei la București. Procurorii DIICOT susțineau că subofițerul Floricel Achim sustrăgea informații militare, calificate drept secrete de stat.

Dobrițoiu: “Ce fapte de vitejie, ce minuni a făcut el în folosul entităţii care i-a acordat gradul?”

Corneliu Dobriţoiu, cel care i-a succedat generalului Oprea în funcția de ministru al Apărării, nu a fost la fel de impresionat de faptele lui Olaru în calitate de șef al DIICOT și a cerut unei comisii să analizeze meritele excepționale în baza cărora a fost avansat acesta. În 2012, ministrul Dobrițoiu îi retrage gradul acordat lui Olaru, acesta redevenind locotenent colonel în rezervă. Cornel Dobrițoiu susţinea, într-o declaraţie pentru Mediafax, că el a luat decizia retragerii gradului după ce o comisie de control nu a identificat situaţia excepţională prin care putea să îi fie acordate două grade succesive în decursul unui singur an. „Olaru Vasile Codruţ a fost avansat locotenent colonel pe 24 februarie 2011 şi apoi colonel, în acelaşi an, pe 12 octombrie. Acesta este motivul pentru care a făcut obiectul analizei comisiei de evaluare din MapN, privind modul în care s-au acordat gradele militare. Comisia nu a putut desluşi dacă gradul de colonel a fost acordat în baza legii şi a nevoilor ministrului”, a declarat Corneliu Dobriţoiu pentru Mediafax. El a afirmat că a pus sub semnul suspiciunii acordarea gradului de colonel, nu pe cea a gradului de locotenent colonel. „Cea de colonel este pe lângă lege pentru că s-a făcut în acelaşi an, fără să fie clare meritele deosebite. Meritele deosebite pot fi apreciate de o instituţie, dacă individul lucrează în instituţie. Eu am dat un ordin şi i-a fost retras gradul”, a mai spus Dobrițoiu. “Decizia de retragere a fost bazată pe efortul analitic al unei comisii, al unor oameni. Eu nu-l cunoşteam personal. Ce fapte de vitejie, ce minuni a făcut el în folosul entităţii care i-a acordat gradul? Care merite excepţionale? Se pot naşte de aici un milion de întrebări retorice. Eu nu le contest. Probabil în meseria de procuror. Dar ce treabă avea asta cu Ministerul Apărării?”, a adăugat Dobriţoiu.

Cum a ajuns Olaru general? Autorităţile competente ridică din umeri

După plecarea lui Dobriţoiu, în 2013, Olaru convinge probabil că are merite “excepţionale”, căci redevine colonel. Mai mult, aceste merite îi vor servi şi pentru avansarea, doar un an mai târziu, la gradul de general în rezervă. Potrivit aceleiaşi surse, traseul gradelor oferite și retrase atinge însă punctul culminant în 2013, când Codruț Olaru a fost avansat din nou. Cel care o face, de această dată, este ministrul Apărării (PSD) Mircea Dușa. În răspunsul MapN se precizează că în anul 2013 Codruţ Olaru a fost avansat la gradul de colonel în rezervă “în mod excepţional”, fără a fi detaliată această măsură. În 2014, MApN, condus tot de Mircea Duşa, trimite, la Palatul Cotroceni, o nouă propunere de înaintare în gradul de general de brigadă în rezervă. Decretul de numire în această funcţie a fost semnat de preşedintele Traian Băsescu pe 1 decembrie 2014, care însă se disculpă că nu mai știe motivația pentru care l-a avansat. MApN susţine în răspunsul oficial că avansările în rezervă din 2013 s-au făcut după condiţiile şi criteriile din „Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi HG106/2011 pentru aprobarea Ghidului carierei militare”. Potrivit acestora, pentru gradele de general şi amiral în activitate şi în rezervă, în timp de pace şi în timp de război, avansarea se face prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului apărării naţionale, după consultarea colegiului ministerului. Ca și la celelalte avansări, înaintarea în grad a cadrelor militare se poate face la termen, înainte de termen sau în mod excepţional, iar a celor în rezervă, la termen sau în mod excepţional. În timp de pace, pentru înaintarea în gradele de colonel şi comandor, în afara condiţiilor prevăzute la art. 61, ofiţerii în rezervă trebuie să fi absolvit, cu diplomă de licenţă, o instituție militară de învăţământ superior.

Codruț Olaru: “La nivel de legături, toate condiţiile au fost îndeplinite. Nu am alt comentariu de făcut”

Contactat de Mediafax pentru o reacţie cu privire la situaţia excepţională care ar fi putut fi identificată în cazul său, Codruţ Olaru a declarat: “La nivel de legături, toate condiţiile au fost îndeplinite. Nu am alt comentariu de făcut”. La rândul său, Iulian Fota, fost consilier prezidenţial la Departamentul de Securitate Naţională, a declarat că procedura este una folosită când “este nevoie de oameni cu experienţă”. „Se practică pe zona de infracţionalitate cibernetică şi securitate naţională, au fost transferate multe astfel de persoane, pentru că era nevoie de ele. Dacă vă uitaţi, sunt două filiere - cea pe zonă de absolvent de şcoală militară, militar, şi una pe transferul de zonă civilă”, a declarat Fota.

Scurt istoric

În 2016, generalul în rezervă Codruț Olaru devine general activ și ulterior procuror la Secția Parchetelor Militare. Codruţ Olaru a fost activat în grad de general după ce, în primăvara anului 2015, a făcut solicitare către CSM pentru a ocupa un post vacant la Secţia Parchetelor Militare. Potrivit legii, pentru a lucra ca procuror militar, o condiţie obligatorie este gradul activ. În consecință, la 43 de ani, devine cadru activ în armată, cu gradul de general, după ce mai bine de cinci ani el a tot avansat grade în rezervă, dar i-au fost și retrase, fără să fi prestat o zi de muncă pentru Ministerul Apărării Naționale, așa cum reiese din CV-ul lui.

Funcţiile lui Olaru în calitate de procuror (născut pe 6 august 1973)

17 mai 2016 - până în prezent procuror militar la secția parchetelor militare de la Parchetul General.
16 mai 2016 - 16 mai 2013 adjunct al procurorului general al României, având sub coordonare secția parchetelor militare și DIICOT
15 mai 2013 - 11 ianuarie 2007 procuror-șef al DIICOT
11 ianuarie 2007 - 17 ianuarie 2005 procuror-șef al DIICOT Bacău
30 noiembrie 2004 - 1 noiembrie 2002 procuror DIICOT Bacău
1 noiembrie 2002 - 28 ianuarie 2000 procuror Parchetul Tribunalului Bacău
28 ianuarie 2000 - 29 noiembrie 1999 prim-procuror la Parchetul Judecătoriei Bacău
29 noiambrie 1999 - 17 noiembrie 1995 procuror criminalist la Parchetul Judecatoriei Bacău
Iulie 2007 - absolvent al Colegiului Național de Apărare, Universitatea Națională de Apărare „Carol I“ (decembrie 2013 - doctor în drept Univ „Al.I. Cuza“ Iași)
Iulie 2005 - diploma de master Univ. „Al.I.Cuza“
1991-1995 - licențiat în drept, Univ. „Al.I.Cuza“