AMBIŢIE Deşi subvenţiile din România sunt mici în comparaţie cu cele din ţările UE, iar birocraţia pentru obţinerea banilor europeni e sufocantă, tinerii constănţeni se ambiţionează să facă agricultură şi să lupte pentru ca fermele lor să devină, peste ani, afaceri de succes. Este adevărat că cei care s-au apucat de agricultură în ziua de azi s-au înarmat cu mult curaj şi ambiţie, însă ei speră ca în câţiva ani să poată trăi bine din muncă cinstită. Localitatea Mihail Kogălniceanu se poate mândri cu mai multe poveşti de succes ale unor fermieri din localitate. Un exemplu în acest sens este Gabi Stejoiu, de 40 de ani, care a identificat oportunitatea finanţărilor nerambursabile destinate mediului rural şi a cercetat această posibilitate de dezvoltare pentru agricultură. El a accesat un proiect prin Măsura 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole“, prin care a obţinut o finanţare nerambursabilă de 710.342 de lei. „Totul a pornit dintr-o ambiţie. Am câţiva prieteni care au demarat o afacere cu fonduri europene şi mi-am zis că aş putea face şi eu la fel. Mi-am pus în cap acest lucru şi nu m-am liniştit până nu l-am realizat. Cu ajutorul unui consultant, am demarat lucrurile în 2010, iar mai 2011, proiectul mi-a fost aprobat. Anul trecut, am finalizat toate lucrările”, a povestit fermierul.

IDEE SUGERATĂ DE PRIETENI În cadrul proiectului în valoare totală de 1.772.887 lei, Stejoiu a înfiinţat o plantaţie de viţă-de-vie pentru struguri de masă, în suprafaţă de trei hectare, dar şi o plantaţie de cireş de două hectare, a construit o anexă gospodărească pentru depozitarea utilajelor agricole şi a achiziţionat o centrală eoliană pentru consum propriu. Deşi nu avea experienţă în domeniu, Stejoiu spune că a învăţat foarte multe lucruri în ultima perioadă. În plus, colaborează cu un inginer care îi oferă consultanţă şi îl învaţă tot ceea ce trebuie să facă. El a precizat că ideea afacerii i-a fost sugerată de un prieten bun. „Mi-am întrebat prietenul, care are mai multe tarabe cu fructe în pieţele constănţene, ce ar face el dacă ar avea un teren agricol? El mi-a răspuns că atât cireşele, cât strugurii de masă sunt cele mai căutate fructe. Aşa m-am decis să plantez cireşi şi viţă-de-vie”, a afirmat fermierul. În ceea ce priveşte ideea de a îmbina pomicultura cu centrala eoliană, el a precizat că a venit dintr-o necesitate. „Am fost forţat de împrejurări. Deşi linia de înaltă tensiune era foarte aproape, peste drum de fermă, la momentul respectiv mă costa aproximativ 21.000 de euro pentru a avea energie electrică. Atunci am văzut partea plină a paharului. Decât să dau atâţia bani din bugetul meu, mai bine plătesc 40% din tot sistemul de achiziţie a centralei, restul fiind fonduri europene, şi devin independent din punct de vedere energetic”, a explicat fermierul.

A ÎNVINS BIROCRAŢIA Potrivit lui Gabi Stejoiu, accesarea fondurilor europene nu este un lucru imposibil. „În principiu nu au fost probleme deosebite, însă birocraţia, ca de altfel peste tot în România, mi-a dat puţine bătăi de cap. Asta e. Pe de altă parte, nici nu poţi face ceva bătând din palme. Dacă eşti hotărât să faci ceva, nu are cine să te împiedice”, a spus fermierul. Fiind o afacere de familie, în prezent, Stejoiu are doar doi angajaţi, însă se gândeşte pe viitor să mai angajeze o persoană.

Reţea de multiplicatori

Vizitarea fermei de la Mihail Kogălniceanu face parte din caravana Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), sub sloganul „Împreună creştem satul românesc”, eveniment ce se derulează în judeţul Constanţa în perioada 1 - 4 aprilie. Potrivit coordonatorului local al evenimentului, Adrian Baciu, caravana îşi propune să ofere, spre exemplu, proiecte implementate prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 - 2013 şi, totodată, persoanele care le vizitează să devină parte a unei reţele de mutiplicatori privind informaţia europeană în ceea ce priveşte fondurile în domeniul agricol şi al dezvoltării rurale. „Am intrat în următorul ciclu financiar 2014 - 2020 al PNDR şi avem nevoie de astfel de persoane care să fie multiplicatori, să transmită informaţiile corecte privind fondurile europene. La Constanţa vor exista 50 de multiplicatori de informaţii, reprezentanţi ai societăţii civile, mass-media, organizaţiilor neguvernamentale, grupurilor de acţiune locală, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor”, a spus Baciu.