Prăbuşirea avionului malaezian în Ucraina, doborât de o rachetă într-o zonă controlată de separatiştii pro-ruşi, ar putea fi comparată cu o crimă de război, a declarat comisarul ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, în prezentarea unui nou raport privind situaţia din Ucraina de la jumătatea lunii iunie până la jumătatea lui iulie. Carla Del Ponte, fost procuror al Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie şi Rwanda, în prezent membră a comisiei independente de anchetă a ONU privind violenţele din Siria, apreciază că nu există nicio îndoială: ”Este cu siguranţă o crimă de război. Este un act de război care este incredibil, nu am văzut niciodată aşa ceva”. Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a anunţat săptămâna trecută că, în opinia sa, luptele din Ucraina constituie o situaţie de război civil, ceea ce permite urmărirea în justiţie a autorilor unor încălcări grave ale dreptului internaţional precum crimele de război, în special în faţa unor tribunale penale internaţionale.

Avionul MH17 al companiei Malaysia Airlines, care efectua cursa Amsterdam - Kuala Lumpur, cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Moscova. Kievul şi occidentalii i-au acuzat pe separatişti şi pe protectorii lor de la Kremlin că sunt responsabili de această catastrofă. Experţii internaţionali nu au avut decât un acces limitat la locul prăbuşirii avionului, controlat de insurgenţi, criticaţi aspru pe plan internaţional pentru modul în care au gestionat zona şi pentru tratamentul acordat trupurilor victimelor.

În raportul său, al patrulea de la debutul crizei din Ucraina, ONU a denunţat utilizarea de armament greu de către separatişti şi armata ucraineană în zonele locuite, dar și peste 1.100 de morţi în confruntările din estul Ucrainei, începând de la jumătatea lui aprilie. Potrivit unui oficial de la Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului, Gianni Magazzeni, s-a înregistrat o gravă deteriorare a situaţiei în zonele de est aflate încă sub controlul grupărilor armate. Acest lucru include răpiri, detenţii, cazuri de tortură, execuţii, care sunt utilizate pentru a intimida populaţia, adesea blocată în aceste zone de pe teritoriul Lugansk şi Doneţk. Raportul subliniază, de asemenea, ”profesionalizarea grupărilor armate, din ce în ce mai bine organizate şi echipate militar şi care acţionează sub conducerea militară şi politică a unor cetăţeni ai Federaţiei Ruse”.

IPOTEZĂ CONFIRMATĂ Decriptarea cutiilor negre ale avionului malaezian prăbuşit în Ucraina confirmă că tragedia s-a produs în urma unei depresurizări provocate de explozia unei rachete, a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al Consiliului ucrainean de Securitate Naţională şi Apărare (SNBO), Andrei Lissenko. Cutiile negre ale avionului au fost transmise experţilor de la Biroul britanic de Anchetă privind Accidentele Aeriene (AAIB), pentru a fi decriptate. Şeful Poliţiei olandeze a declarat ieri că nu există nicio garanţie că vor fi găsite toate cadavrele victimelor catastrofei aeriene din estul Ucrainei şi lucrurile lor personale.

RĂZBOIUL CONTINUĂ Forţele ucrainene au anunţat ieri că au intrat în mai multe oraşe aflate până în prezent sub controlul separatiştilor pro-ruşi, situate în apropiere de locul prăbuşirii avionului malaezian. Soldaţii au intrat în oraşele Şahtarsk şi Torez, la est de Doneţk, şi au preluat controlul în zona colinei Saur Mogila. Luptele continuă, de asemenea, la Snijne şi Pervomaisk, localităţi situate în apropiere. În acelaşi timp, autorităţile olandeze au anunţat că experţii medico-legali şi poliţiştii olandezi şi australieni care voiau să meargă ieri dimineaţă la locul prăbuşirii avionului s-au întors din drum din motive de securitate, din cauza unor explozii care s-au auzit în apropiere.

O jurnalistă poloneză a fost grav rănită duminică, în momentul în care maşina cu care călătorea a fost atacată, probabil, de separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei. Bianka Zalewska, angajata postului privat de televiziune Espreso TV, călătorea cu un batalion de militari ucraineni în regiunea Lugansk, când separatiştii ar fi tras focuri de armă spre roţile autovehiculului în care se afla, iar acesta s-a răsturnat. Jurnalista a suferit fracturi la coloana vertebrală şi la claviculă, dar şi răni la nivelul rinichilor. Medicii spun că există şanse ca Zalewska să poată merge din nou, întrucât nervii spinali nu i-au fost afectaţi.

IMPORTURI SUSPENDATE Rusia a decis ieri să suspende importurile de fructe şi legume în conservă provenind din Ucraina, din cauza neregulilor, la trei zile după ce a limitat importurile de produse lactate ucrainene, din motive similare. Autorităţile ruse au interzis, la începutul lunii, produsele vegetale provenind din Ucraina, în bagajele de mână sau în colete cu destinaţia Rusia, precum şi importul de cartofi ucraineni, din cauza unor insecte. Moscova este nemulţumită de semnarea de către Ucraina a unui acord de liber schimb cu UE şi a avertizat că va lua măsuri de protecţie dacă se va dovedi că acordul îi prejudiciază economia. Rusia a folosit aceeaşi retorică şi împotriva R. Moldova, limitând importurile de carne, fructe şi vinuri moldoveneşti după semnarea unui acord între UE şi această fostă republică sovietică. Moscova este acuzată deseori de folosirea armei comerciale, invocând în special motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi.

SANCȚIUNI ȚINTITE UE vrea să impună sancţiuni unor oameni de afaceri apropiaţi preşedintelui rus, Vladimir Putin, acuzaţi că susţin activ destabilizarea estului Ucrainei şi anexarea Crimeei sau beneficiază de acest lucru, au declarat mai multe surse diplomatice. Autorităţile germane insistă pentru sancţionarea oligarhilor. ”Trebuie să le îngheţăm conturile bancare în capitalele europene şi să le retragem autorizaţiile de călătorie”, a declarat vicecancelarul german, Sigmar Gabriel. Ambasadorii celor 28 de state membre s-au reunit ieri, în jurul orei 16.30, pentru a discuta despre numele adăugate pe lista neagră ce include deja 87 de persoane şi 20 de entităţi cărora le sunt interzise vizele de intrare pe teritoriul european şi ale căror conturi sunt îngheţate în UE. Uniunea are nevoie de dovezi irefutabile privind implicarea oligarhilor, pentru a-i înscrie pe lista neagră, deoarece deciziile pot fi atacate în faţa Curţii de Justiţie a UE, a subliniat o sursă europeană. UE a plasat deja pe lista neagră numeroşi membri ai Consiliului Naţional de Securitate rus, cărora li s-au adăugat, sâmbătă, şeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Nikolai Bortnikov, şeful Serviciilor de Informaţii Externe, Mihail Fradkov, şi secretarul Consiliului de Securitate rus, Nikolai Patruşev, fost şef al FSB.

UE urmează să confirme, azi, adoptarea unor sancţiuni economice de anvergură privind accesul la pieţele financiare, vânzarea de arme, tehnologii sensibile în domeniul energiei şi bunuri cu dublă utilizare, militară şi civilă. UE şi-a înăsprit poziţia după prăbuşirea, la jumătatea lui iulie, a unui avion malaezian în estul Ucrainei, atribuită unui tir cu rachetă al separatiştilor. Această dramă i-a determinat pe europeni să sancţioneze economia rusă, în timp ce înainte erau divizaţi pe această temă.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a cerut, ieri, complexului militar rus să-şi limiteze importurile, în condiţiile în care UE se pregăteşte să impună Moscovei noi sancţiuni privind vânzările de arme şi tehnologii sensibile. Vladimir Putin a dat asigurări că industria de apărare rusă este capabilă să producă tot ce îi trebuie, în cadrul unei reuniuni desfăşurate la reşedinţa, în apropiere de Moscova.