Populaţia din zonele rurale ale României este cea mai expusă la poluarea cu nutrienţi, cauzată de practici agricole tradiţionale ce includ depozitarea şi folosirea neconformă a gunoiului de grajd, în zeci de localităţi apa nemaifiind bună pentru consum, a spus ministrul Mediului, Attila Korodi. Acesta a prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, derularea proiectului "Controlul integrat al poluării cu nutrienţi", demarat în 2008 şi programat să se desfăşoare până la sfârşitul anului 2015. Proiectul are drept scop reducerea poluării apelor şi solului din satele româneşti, cauzată de practici agricole ce includ depozitarea gunoiului de grajd pe platforme improvizate în mijlocul curţii sau în proximitatea fântânii şi folosirea acestuia ca îngrăşământ în cantităţi prea mari. Jumătate din cantitatea de nutrienţi din Dunăre provine din agricultură, a precizat Attila Korodi. Totodată, în urma măsurătorilor în teren realizate la nivel naţional de specialiştii Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR), înainte de demararea proiectului, au fost identificate 100 de localităţi, din 36 de judeţe, care au fost catalogate drept extrem de vulnerabile la acest tip de poluare, cantităţile de nutrienţi din sol şi ape fiind considerate critice, cu mult peste limitele admise, a arătat ministrul. În mod concret, în aceste localităţi, apa din fântâni nu poate fi consumată. Cantităţile peste limitele admise ale nitraţilor în apa de băut (maximum 50 de miligrame pe litru) conduc la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. În cazul sugarilor, afecţiunea poate provoca moarte. Astfel, în cadrul proiectului, timp de cinci ani au fost derulate investiţii care au urmărit, în mod special, asigurarea unei infrastructuri comunale de depozitare şi manipulare a deşeurilor animale şi menajere, plantarea de perdele forestiere, reabilitarea păşunilor, instalaţii de canalizare şi epurare a apelor uzate, precum şi promovarea "Codului de bune practici agricole".