Tancurile israeliene au pătruns, marţi dimineaţă, în Khan Younes, cel mai mare oraş din sudul Fîşiei Gaza. Sprijinite de elicoptere de luptă, tancurile lansau obuze şi erau vizate de tirurile combatanţilor mişcării palestiniene Hamas şi ai altor grupări, potrivit martorilor. Această incursiune în cartierul Abassan din estul oraşului este prima a forţelor israeliene în acest bastion al Hamas, de la începutul ofensivei terestre. Tot ieri, cel puţin 40 de persoane care se refugiaseră într-o şcoală administrată de ONU din nordul Fîşiei Gaza au fost ucise într-un atac israelian în acest sector, a anunţat o sursă medicală. Potrivit acestei surse, atacul s-a produs la Jabaliya. Cele 40 de persoane ucise se aflau, potrivit primelor mărturii, în interiorul şi în jurul unei şcoli a Unrwa, agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni. Victimele se refugiaseră în această şcoală pentru a fugi de violenţele din alte sectoare.

Cel puţin 12 membri ai aceleeaşi familii, dintre care şapte copii, au fost ucişi, după ce casa lor din Gaza a fost vizată de un bombardament israelian. Familia Daya se afla acasă, în cartierul Zeitoun, cînd un aparat de zbor israelian a lansat două rachete asupra locuinţei lor. Şapte copii cu vîrste cuprinse între 1 şi 12 ani, trei femei şi alţi doi bărbaţi au fost ucişi, conform martorilor. Serviciile de salvare care au sosit la faţa locului au încercat să scoată cadavrele de sub dărîmături, la mai multe ore de la acest atac. Alte nouă persoane ar fi rămas prinse sub dărîmături. Potrivit martorilor, un comandant Hamas şi membru al familiei Daya, Abu Hamza, locuia în această casă, dar a fugit împreună cu soţia şi copiii, la începutul operaţiunii israeliene, la 27 decembrie. Un trecător a murit de asemenea în acest atac, ce a provocat şi distrugerea a circa zece case învecinate.

Trei clinici mobile ale organizaţiei caritabile daneze Folkekirkens Noedhjaelp (DanChurchAid) din Gaza au fost bombardate şi distruse de armata israeliană, a anunţat marţi secretarul general Henrik Stubkjaer. Aceste bombardamente nu s-au soldat cu victime în rîndul personalului medical al clinicilor aflate în apropiere de sediul DanChurchAid din Gaza. Stubkjaer s-a declarat ”profund şocat de aceste bombardamente israeliene care vizează direct obiective umanitare şi care fac imposibil orice efort umanitar, o încălcare a Convenţiei de la Geneva”.

Un comandant al gherilelor Hamas a fost ucis într-un raid israelian

Un lider al aripii militare a mişcării Hamas a fost ucis într-un raid aerian israelian care a vizat, marţi, localitatea Jabaliya din nordul Fîşiei Gaza. Ayman Siam era comandantul diviziei Hamas de lansare a rachetelor. Surse militare israeliene au declarat că există informaţii că liderul Hamas ar fi fost ucis. Surse palestiniene au anunţat că cel puţin 18 persoane au murit în atacurile israeliene de marţi dimineaţă. Trei palestinieni au murit în atacul de la Jabaliya, iar alţi cinci în două incidente separate din oraşul Gaza. Alţi zece palestinieni au murit în centrul Fîşiei Gaza, în oraşul Deir al-Balah şi în tabăra de refugiaţi al-Bureij. Tot ieri, doi deputaţi şi un primar din cadrul mişcării islamiste Hamas au fost arestaţi de armata israeliană în regiunea Ramallah din Cisiordania, potrivit unor surse parlamentare şi municipale. Este vorba despre doi deputaţi din Ramallah, Abdel Qader Fuqaha şi Farhat Assaad şi de primarul localităţii vecine El-Bireh, Jamal al-Tawil, precizează sursele.

O rachetă lansată de palestinieni a căzut, pentru prima dată, la peste 45 de kilometri de nord-estul Fîşiei Gaza, în oraşul israelian Gedera, rănind un bebeluş. Alte trei rachete, lansate din Fîşia Gaza, au atins, marţi, sudul Israelului, fără să se soldeze cu răniţi, au adăugat serviciile de salvare.

Armata israeliană afirmă că a ucis 130 de combatanţi Hamas, de la începutul ofensivei terestre în Fîşia Gaza. Mii de militari israelieni au pătruns, sîmbătă seara, în Fîşia Gaza, în cursul celei de a opta zile a ofensivei împotriva Hamas, mişcarea islamistă care controlează Fîşia Gaza. La ofensiva terestră participă unităţi de infanterie, de blindate, de geniu şi de informaţii, asistate de aviaţie, artilerie şi marină.

Şase avioane israeliene au survolat mai multe zone din Liban

Şase avioane militare au încălcat, marţi, spaţiul aerian libanez, survolînd mai multe regiuni ale ţării, a anunţat armata libaneză. Aviaţia israeliană survolează aproape zilnic zone din Liban, în timp ce ofensiva israeliană din Fîşia Gaza alimentează temerile privind izbucnirea unui nou conflict între mişcarea şiită libaneză Hezbollah şi Israel, la peste doi ani de la ofensiva israeliană din Liban. Survolarea teritoriului libanez încalcă Rezoluţia 1.701 a Consiliului de Securitate ONU, care a pus capăt conflictului de 34 de zile dintre cele două părţi. ONU a cerut în repetate rînduri Israelului să renunţe la acest tip de acţiuni, despre care afirmă că subminează credibilitatea Forţei interimare ONU din Liban, staţionată la graniţa cu Israelul.

Manifestaţii la Beirut şi Londra

Mii de copii s-au adunat, marţi, în faţa sediului ONU din Beirut, pentru a denunţa, la apelul mişcării şiite libaneze Hezbollah, ofensiva israeliană din Fîşia Gaza. Elevi cu vîrste cuprinse între 6 şi 13 ani s-au adunat în faţa sediului Comisiei Economice şi Sociale ONU pentru Asia de Vest (ESCWA), aflat în centrul Beirutului. Ei i-au predat unui funcţionar ESCWA o scrisoare adresată secretarului general ONU, Ban Ki-moon, în care solicită încetarea agresiunii israeliene şi ridicarea blocadei impuse Fîşiei Gaza. Copiii au purtat machete de rachete Qassam şi de arme automate, precum şi fotografii ale copiilor palestinieni ucişi în raidurile israeliene. În sudul ţării, sute de copii au manifestat în tabere palestiniene, cu pancarte pe care scria “Lideri arabi, aţi devenit orbi?, Copiii din Gaza mor de foame! Ce crimă au comis pentru a fi masacraţi în acest fel?”. Ofensiva israeliană lansată la 27 decembrie s-a soldat cu moartea a 635 de persoane, dintre care cel puţin 159 sînt copii.

Cîteva sute de persoane au manifestat, luni seara, la Londra, împotriva ofensivei israeliene din Fîşia Gaza, calificată drept “Holocaust”. Adunaţi în faţa ambasadei Israelului, protestatarii afişau pancarte, îndemnînd la oprirea Holocaustului în Gaza şi la libertate pentru Palestina. Coaliţia Stop the War (Opriţi războiul) a promis să organizeze o manifestaţie zilnică în faţa ambasadei Israelului, pînă vineri. Peste 10.000 de persoane protestaseră deja, sîmbătă, la Londra, împotriva raidurilor israeliene.

Voluntari pentru atacuri sinucigaşe în Israel

Peste 70.000 de studenţi iranieni s-au oferit voluntari pentru a comite atentate sinucigaşe împotriva Israelului, potrivit agenţiei iraniene de ştiri (IRNA), dar preşedintele Madmoud Ahmadinejad nu a dat curs solicitării acestora. Iranul este principalul susţinător al Hamas, chiar dacă Teheranul a negat trimiterea de arme mişcării islamiste care a preluat controlul în 2007 asupra Fîşiei Gaza. Autorităţile de la Teheran consideră Israelul ca fiind principalul inamic, preşedintele Ahmadinejad susţinînd distrugerea statului israelian. Bombardamentele Israelului asupra Fâşiei Gaza, în care au fost ucişi sute de palestinieni, au generat critici în Iran şi în restul comunităţii musulmane. Cîteva zeci de deputaţi afgani au afirmat marţi că 2.000 de tineri afgani sînt pregătiţi să se alăture rezistenţei palestiniene din Gaza, avertizînd că “bombardamentele israeliene ar putea provoca o revoltă mondială a musulmanilor împotriva necredincioşilor”.

Shimon Peres spune că Israelul nu este îngrijorat de imaginea sa în lume

Preşedintele israelian a respins dur, marţi, eforturile europenilor de a pune capăt ofensivei israeliene în Fîşia Gaza, subliniind că Ierusalimul nu este îngrijorat de imaginea sa în lume. “Europa ar trebui să deschidă ochii. Nu facem relaţii publice. Noi combatem terorismul şi avem dreptul absolut de a ne apăra cetăţenii”, i-a transmis Peres, laureat al premiului Nobel pentru Pace, delegaţiei ministeriale europene la Ierusalim. “Imaginea Israelului este puternic deteriorată de refuzul de a asculta apelurile comunităţii internaţionale la un armistiţiu”, i-a răspuns lui Shimon Peres comisarul european pentru Relaţii Internaţionale, Benita Ferrero-Waldner. În pofida presiunilor internaţionale, în timpul unei întîlniri la Ierusalim, luni seara, cu preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, premierul israelian în exerciţiu, Ehud Olmert, a respins orice armistiţiu în lipsa unei asigurări privind încetarea tirurilor cu rachete lansate de Gaza asupra teritoriului israelian. Premierul Israelului a reiterat, marţi, principalele două condiţii pentru un armistiţiu în Fîşia Gaza - încetarea terorismului şi a traficului de armament între Egipt şi teritoriul palestinian controlat de Hamas.

Şi Tony Blair, reprezentantul Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, a declarat marţi că încetarea ostilităţilor în Fîşia Gaza depinde de o acţiune clară care să permită distrugerea tunelurilor prin care Hamas se aprovizionează cu arme. “Aceasta este baza care poate facilita un armistiţiu rapid. În caz contrar, cred că vom asista la o campanie de durată”, a avertizat Blair. La frontiera dintre Egipt şi Fîşia Gaza există circa 200 de tuneluri care au permis aprovizionarea Hamas în pofida blocadei impuse de Israel. Premierul Franţei, Francois Fillon, a declarat marţi că există condiţii, deşi foarte stricte, pentru ajungerea la un armistiţiu în Fîşia Gaza, explicînd că preşedintele Nicolas Sarkozy revine în Egipt pentru a se întîlni cu omologul său, Hosni Mubarak.

Scenariul alipirii Cisiordaniei la Iordania reapare în discuţie

Spectrul unei alipiri a Cisiordaniei la Iordania, scenariu de care regatul haşemit se teme, reapare în discuţie, în condiţiile în care Israelul continuă ofensiva sîngeroasă în Fîşia Gaza, au afirmat, marţi, mai mulţi oficiali iordanieni. Regatul, situat în vecinătatea Israelului şi Cisiordaniei şi unde peste 50% dintre cei şase milioane de locuitori sînt de origine palestiniană, a avertizat că operaţiunea israeliană ar putea compromite definitiv posibilitatea păcii în regiune. Regele Abdallah al II-lea, a cărui ţară a semnat, în 1994, un tratat de pace cu Israelul, şi-a intensificat contactele şi declaraţiile în care îşi exprimă indignarea, avertizînd că agresiunea israeliană ar putea avea repercusiuni cruciale asupra păcii în Orientul Mijlociu. Guvernul a încercat, pe de altă parte, să dea glas temerilor populaţiei, ceea ce l-a făcut pe premier, Nader Dahabi, să declare săptămîna trecută că ţara sa îşi rezervă dreptul de a reconsidera relaţiile faţă de orice ţară, în special cu Israelul, în virtutea interesului regatului. Operaţiunile militare împotriva \'statului Hamas\' ar putea duce la un vid de putere în Fîşia Gaza, care ar favoriza alipirea acestui teritoriu la Egipt, a declarat un alt oficial. Acest scenariu deschide calea alipirii la Iordania a unei părţi din Cisiordania - un teritoriu care făcea parte din acest regat pînă la ocuparea lui de Israel în 1967 - lucru preferat de grupuri politice israeliene şi americane care se opun formării unui stat independent palestinian. Aceste declaraţii sînt în aceeaşi linie cu cele ale fostului ambasador american la ONU, John Bolton, pentru care o rezolvare a conflictului israeliano-palestinian bazată pe principiul a două state este inaplicabilă.

Belgia, pregătită să accepte copiii răniţi în conflictul din Gaza

Belgia s-a declarat pregătită să accepte, alături de alte ţări europene, copiii răniţi în atacurile israeliene din Fîşia Gaza, în scopul acordării de îngrijiri medicale adecvate. Guvernul Herman Van Rompuy a deblocat ajutoare umanitare în valoare de 500.000 de euro ca primă reacţie la criza din Gaza. De altfel, comisarul european pentru Dezvoltare, belgianul Louis Michel, a declarat că ar fi nevoie de 300 de camioane pe zi în Fîşia Gaza pentru îmbunătăţirea condiţiilor populaţiei. Aproximativ 530.000 de persoane nu au acces la apă potabilă, spitalele nu mai au cele necesare, subliniază Michel.

Hipotermia ameninţă copiii din Fîşia Gaza, din cauza lipsei de căldură provocată de conflictul din teritoriu cu Israelul, a avertizat organizaţia umanitară britanică Salvaţi Copiii. Majoritatea locuinţelor şi spitalelor situate în Fîşia Gaza nu au energie electrică şi nici căldură în condiţiile în care temperatura este de circa zero grade în cursul nopţii. Populaţia deschide ferestrele pentru ca acestea să nu fie distruse de bombardamente.