În preajma apropiatului praznic al Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, comunitatea tradiţională „a ţesut” o serie de practici şi obiceiuri populare în care miticul se îmbină cu religiosul. Cunoscut în calendarul creştin ca fiind sfântul „purtător de biruinţă”, imaginea sfântului creştin care a trăit în vremea împăratului Diocleţian este asociată în plan mitologic cu cea a celebrului „Cavaler trac”. Pe teritoriul ţării noastre, cu precădere în Dobrogea, cultul acestei zeităţi tracice a cunoscut, de-a lungul secolelor, o largă răspândire, dovadă fiind numeroasele basoreliefuri care-l redau. De asemenea, prezenţa şarpelui arhetipal (balaurul ucis de Sfântul Gheorghe) întâlnit în reprezentările iconografice demonstrează, o dată în plus, modul în care miticul interferează cu religiosul.
Potrivit conservatorului Crina Popescu, din cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Constanţa, Sfântul Gheorghe a fost identificat şi cu o altă zeitate păgână: un erou vegetaţional îmbrăcat în alb, călare pe un cal alb, care alunga iarna şi aducea primăvara. Probabil aşa se explică şi obiceiul care se practică de praznicul Sfântului Gheorghe, prin punerea de ramuri verzi în case sau la porţi.
Conform conservatorului Crina Popescu, toate practicile magice din ajunul şi ziua praznicului se articulează pe structuri arhetipale. Cele mai importante practici din ajunul Sfântului Gheorghe sunt cele legate de luarea manei câmpurilor, animalelor sau a caselor. Tot acum, se spune că oamenii pot să înţeleagă limba păsărilor, ajunul fiind şi o zi potrivită pentru semănarea usturoiului, o plantă cu proprietăţi apotropaice. De asemenea, de Sfântul Gheorghe, fetele semănau busuioc pentru a avea noroc în dragoste, tot în această zi practicându-se şi „scăldatul în rouă”, cu rol de purificare.
Un amplu articol dedicat sărbătoarei Sfântului Mucenic în folclorul dobrogean, scris de referentul Muzeului de Artă Populară, Bianca-Georgiana Dobre, se regăseşte şi în revista „Datina” a CJCPCT. De asemenea, în patrimoniul muzeului constănţean de etnografie se regăseşte o valoroasă icoană din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, reprezentându-l pe Sfântul Gheorghe omorând balaurul. Aceasta a fost realizată în centrul de meşteri iconari de la Scheii Braşovului.