Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a fost huiduit vineri, la Kiev, în timpul unei ceremonii pentru marcarea unui an de la începutul mișcării de contestare pro-europeană EuroMaidan, a cărei reprimare brutală, în luna februarie, a antrenat căderea precedentului regim ucrainean al lui Viktor Ianukovici. ”Rușine! De ce nimeni nu a fost pedepsit?”, au strigat zeci de rude ale victimelor represiunii din februarie, interpelându-l pe președintele ucrainean, în timp ce acesta depunea o coroană de flori pe strada Institutskaia, unde au fost uciși cei mai mulți dintre protestatari, a constatat corespondentul AFP la fața locului. Vicepreședintele american, Joe Biden, care urma să i se alăture lui Poroșenko, nu a ieșit, în cele din urmă, din mașină. ”Datorită sângelui copiilor noștri ocupați această funcție”, au strigat protestatarii, adresându-se șefului statului. ”Poroșenko, unde sunt ucigașii copiilor noștri?”, se putea citi de asemenea pe un afiș.

La 21 noiembrie 2013, regimul pro-rus de atunci renunțase la semnarea Acordului de Asociere cu UE, în favoarea unei cooperări aprofundate cu Rusia, ceea ce a declanșat săptămâni întregi de proteste pro-europene și a dat naștere la mișcarea EuroMaidan, de contestare a regimului. Reprimarea demonstranților s-a încheiat dramatic în februarie, în jurul pieței centrale din Kiev, care a și dat numele mișcării, soldându-se cu o sută de morți, în condiții care nici astăzi nu au fost clarificate. După masacrul de pe Maidan, președintele de la acea vreme, Viktor Ianukovici, s-a refugiat în Rusia, după care a fost destituit. Miliardarul pro-occidental Petro Poroșenko a fost ales în funcția de șef al statului ucrainean, în urma scrutinului din 25 mai.

NOI ACUZAȚII Ucraina a acuzat, vineri, Rusia că a efectuat tiruri de artilerie asupra estului teritoriului său, pentru prima dată de la încheierea armistiţiului în septembrie, care în prezent este încălcat în mod frecvent. ”Pentru prima dată după acordurile de la Minsk, tirurile provenind din Federaţia Rusă asupra teritoriului ucrainean au fost reluate”, a anunţat purtătorul de cuvânt al armatei, Andrii Lissenko. El a precizat că tirurile de artilerie au vizat în special o localitate din regiunea ucraineană Lugansk. Un armistiţiu fragil a fost instaurat în estul Ucrainei, în urma semnării acordurilor de la Minsk, la 5 septembrie, între Kiev şi separatiştii pro-ruşi, cu participarea Rusiei şi a OSCE. Acordurile au permis, la început, oprirea luptelor în majoritatea zonelor aflate pe linia de conflict. Armistiţiul este însă din ce în ce mai puţin respectat, în condiţiile în care niciunul dintre punctele prevăzute în acordurile de la Minsk, în special cu privire la controlul asupra frontierei sau retragerea combatanţilor din linia de contact, nu a fost pus în aplicare.

PEDEAPSA CAPITALĂ Republica populară de la Doneţk va crea tribunale militare care vor avea puterea să condamne oameni la moarte, pedeapsă aplicată cu plutonul de execuţie, au anunţat separatiştii pro-ruşi pentru postul online Expreso TV. Preşedinţii tribunanelor militare de pe teren, inclusiv judecători care sunt combatanţi, sunt numiţi şi revocaţi prin decizia premierului, la propunerea preşedintelui curţii marţiale, şi sunt subordonaţi preşedintelui curţii, anunţă rebelii. Aceste tribunale militare vor avea jurisdicţie asupra unor infracţiuni de natură penală, ca nerespectarea ordinelor unui comandant, crimă, trădare, spionaj, sabotaj, distrugerea cu premeditare a proprietăţii, jaf, prădare, tâlhărie, furt şi distrugerea proprietăţii militare, evadare sau dezertare din serviciul militar şi alte infracţiuni penale sau infracţiuni la legile în vigoare. Tribunalele militare de pe teren se pronunţă în cazuri implicând militari până la gradul de comandant de companie, inclusiv. Comandanţii militari rebeli de rang înalt, începând cu cei care au funcţia de şef de serviciu (comandant de batalion), sunt judecaţi de curtea marţială.

”STAT TERORIST” Preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a declarat că ”Rusia este un stat terorist”, declanşând furia comuniştilor din Duma de Stat, care au sugerat ca răspuns întreruperea relaţiilor diplomatice cu fosta republică sovietică. ”Preşedinta Dalia Grybauskaite a scuipat, pe 20 noiembrie, o nouă serie de atacuri verbale la adresa Rusiei. Afirmaţiile ei depăşesc chiar şi cele mai extremiste declaraţii ale radicalilor naţionalişti de la Kiev. Proclamaţiile ei nu fac altceva decât să împiedice căutarea unor soluţii la criza ucraineană, în loc de facilitarea lor”, a denunţat, joi, Aleksandr Lukaşevici, purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe. Președinta Lituaniei a îndemnat la acordarea imediat a unei asistenţe militare regimului ucrainean în exerciţiu, afirmând că, dacă aşa-zisa agresiune a Rusiei nu este oprită, ar putea să se extindă mai departe în Europa.