Cardul de sănătate continuă să işte discuţii. După ce s-a spus că, citit invers (drac), este de fapt arma „ascunsă a diavolului”, comentariile continuă. De data aceasta, explicaţiile sunt realiste. Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, consideră că un card este „un instrument periculos pentru societate” şi că istoricul medical al pacienţilor nu trebuie să apară pe cardurile de sănătate, aceste date fiind confidenţiale şi putând fi utilizate împotriva cetăţenilor. „Într-o ţară cu o democraţie formală cum e România, în care lumea a uitat tradiţia democratică, în care frica şi conflictul sunt moduri de trai, un card este un instrument periculos pentru societate şi pentru democraţie, pentru că el nu e protejat şi politicienii noştri, decidenţii noştri, nu au experienţa democraţiei”, spune profesorul. Şeful CMR este convins că acest card poate fi utilizat împotriva cetăţeanului. „Aşa cum acum toată lumea e ascultată şi apar stenograme şi se pot distruge vieţi, la fel şi cardul poate fi utilizat. El nu trebuie să cuprindă decât nume, prenume, faptul că a plătit sau nu, dar nu şi istoricul medical al pacienţilor, deoarece relaţia e între medic şi pacient, şi nu cu cel care plăteşte”, a declarat prof. univ. dr. Astărăstoae. El a dat ca exemplu pe prof. univ. dr. Vasile Cepoi, care a demisionat din Guvern pentru că Agenţia Naţională de Integritate a declarat că există suspiciuni asupra sa. „După o anchetă pe care a făcut-o DNA, DLAF, toate organismele, i-au dat că nu există acea faptă, dar dr. Cepoi nu mai este ministru. (...) Era deja criminal de război, voiau să-l împuşte pe un om care avea competenţă şi ştia ce înseamnă sistemul”, a spus prof. univ. dr. Astărăstoae. Tocmai de aceea el nu vrea ca informaţiile medicale ale pacienţilor să fie trecute pe carduri. „La nivel european, inclusiv Consiliul Europei a atras atenţia că nu este bine să concentrăm datele şi, mai mult, chiar există o declaraţie a Comitetului privind Drepturile Omului în care se spune că lupta împotriva corupţiei şi terorismului nu trebuie să fie un motiv pentru care să facem abuz de informaţii pe sisteme informatice, pentru că ele pot duce la o limitare a democraţiei şi a libertăţii”, a spus preşedintele CMR.

CE TREBUIE SĂ CONŢINĂ CARDUL DE SĂNĂTATE? Prof. univ. dr. Astărăstoae este de părere că informaţiile care trebuie să apară pe carduri să fie doar cele ce ţin de controlul financiar. „Trebuie să conţină: nume, prenume, plăţile care s-au făcut, dacă pacientul e asigurat sau nu, şi serviciile care au fost decontate”, a adăugat şeful CMR, care subliniază că „informaţiile medicale sunt periculoase”.