Aceasta este boala care face ravagii printre români. Aceştia ajung prea târziu la medic şi, din păcate, nu mai pot fi salvaţi. Este vorba despre cancerul de plămâni. În fiecare an, în România, aproximativ 11.000 de români sunt diagnosticaţi cu cancer pulmonar. Această afecţiune reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul bărbaţilor diagnosticaţi cu cancer şi se situează pe locul 4 în rândul femeilor, după cancerul de sân, cancerul de col uterin şi cancerul colorectal. Cancerul pulmonar îmbolnăveşte tot mai mulţi români, 75% din totalul cazurilor diagnosticate cu această boală fiind identificate în stadiu inoperabil, această situaţie limitând drastic şansele de supravieţuire ale pacienţilor. În România, categoria de vârstă cea mai expusă acestei boli este reprezentată de persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 – 65 de ani, 85% dintre pacienţii diagnosticaţi fiind fumători cronici. De altfel, fumatul reprezintă principalul factor de risc care cauzează apariţia cancerului pulmonar – peste 90% dintre persoanele care suferă de această boală au fost sau sunt fumători curenţi. Mai mult, comparativ cu nefumătorii, riscul de îmbolnăvire la fumători este de 30 de ori mai mare. Pe lângă fumat, alţi factori de risc asociaţi cancerului pulmonar sunt expunerea la un fond chimic în care sunt prezente substanţe ca radonul sau azbestul, expunerea profesională sau accidentală la radiaţiile ionizante, dar şi preexistenţa unor afecţiuni pulmonare precum cicatriciile granulomatoase sau sclerodermia. Cancerul pulmonar mai poate fi cauzat şi de existenţa unui alt cancer în antecedente personale, cum ar fi cancerul din sfera O.R.L. De asemenea, această afecţiune cauzează cel mai mare număr de decese la nivel mondial, peste un milion de oameni pierd lupta cu această boală în fiecare an. În Europa, cancerul pulmonar reprezintă o cincime din totalul cazurilor de cancer înregistrate la nivelul continentului – peste 250.000 de oameni au decedat ca urmare a diagnosticării cu această boală numai în anul 2014. Cancerul pulmonar se situează pe primul loc în România, atât ca număr de cazuri, cât şi ca număr de decese în rândul bărbaţilor şi devine o cauză frecventă de mortalitate în rândul femeilor, situându-se pe locul 4, după cancerul de sân, cancerul de col uterin şi cancerul colorectal. De altfel, în ţara noastră sunt diagnosticate, în fiecare an, 11.000 de cazuri noi de cancer pulmonar. Conform studiilor de specialitate, rata de supravieţuire a pacienţilor diagnosticaţi cu această boală este extrem de redusă la 5 ani – pentru cei în stadiu avansat, şansele de supravieţuire sunt de aproximativ 18%, în timp ce, pentru pacienţii care suferă de cancere pulmonare metastazate, în stadiu avansat, rata de supravieţuire este estimată la numai 2%

De altfel, doar 1 din 3 cazuri de cancer pulmonar sunt diagnosticate într-un stadiu care permite aplicarea unor terapii utile, media de supravieţuire situându-se în intervalul 6 – 18 luni. Doar 20% dintre aceşti pacienţi trăiesc mai mult de un an. ,,În lipsa unor campanii de informare pentru populaţia aflată la risc, 3 din 4 cazuri noi înregistrate pentru această boală, în ţara noastră, sunt descoperite într-un stadiu inoperabil. Accesul încă întârziat la terapii inovatoare care pot dubla şansele de supravieţuire condamnă la moarte sigură şi discriminează pacienţii cu această boală. Deşi cancerul pulmonar este cel mai răspândit tip de cancer în ţara noastră şi provoacă cel mai mare număr de decese, anual, în cazul bărbaţilor, autorităţile competente întârzie să ia măsuri pentru a oferi pacienţilor o şansă la viaţă. Cancerul pulmonar ar trebui privit ca o problemă urgentă de sănătate publică în România. Fiecare zi în care se amână luarea unor decizii în acest sens scurtează viaţa a mii de pacienţi, pentru că fără tratament adecvat majoritatea acestora cedează în primul an de la diagnostic”, a declarat Cezar Irimia, Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, conform csid.ro.

Cancerul pulmonar sau cancerul bronhopulmonar este definit de înmulţirea necontrolată a celulelor din mucoasa care tapetează arborele traheo-bronşic. Cu timpul, aceste celule formează tumori care se pot dezvolta atât în interiorul bronhiilor, cât şi în afara lor, spre ţesutul pulmonar. Conform studiilor medicale de specialitate, există mai multe tipuri de cancer pulmonar, dar, în general, se disting două categorii – cancerul pulmonar cu celule mici (CPMC), diagnosticat în 15% dintre cazuri şi cancerul pulmonar fără celule mici – non-microcelular (CNPMC), identificat în aproximativ 85% din cazuri.

Cancerul pulmonar este recunoscut ca una dintre cele mai agresive forme de cancer, cu o evoluţie foarte rapidă, rata de supravieţuire la 5 ani, pentru toate stadiile de evoluţie, fiind de numai 15%.