Pentru că în această lună de împlinesc 75 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov și 70 de ani de la schimbarea regimului politic - momentul 23 august 1944, Colegiul Tehnic ”Tomis” Constanța (CTTC) a semnat un parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB) prin care liceul constănțean este gazda unui seminar pe teme istorice. ”Organizăm un simpozion cu ocazia zilei de 23 august, ce are o dublă semnificație. O dată, comemorarea a 75 de ani de la semnarea actului adițional dintre Germania și Uniunea Sovietică prin care era discutată problema anexării Basarabiei, lucru care s-a și întâmplat ulterior. Apoi, la 23 august 1944 s-a consfințit, într-un fel, anexarea Basarabiei la Uniunea Sovietică”, a explicat președintele filialei Constanța a ACPBB, Cezar Pânzaru. Ieri, în sala de festivități a CTTC, o delegație din Republica Moldova compusă din peste 17 de profesori și 5 elevi din liceele din oraşul Căușeni au susținut prelegeri despre drama românilor dintre Prut și Nistru produsă de semnarea pactului și despre însemnătatea semnării actului de la 23 august 1944. Profesorii și elevii moldoveni veniți la Constanța fac parte din Asociația Casa Limbii Române din Căușeni (ACLRC), asociație nonguvernamentală care își propune să informeze corect cât mai mulți cetățeni din regiunea Căușeni despre istoria comună a celor două state și despre bogăția naturală pe care o găsesc în România. De altfel, și această întâlnire organizată de ACPBB și ACLRC are ca scop marcarea evenimentelor istorice care leagă cele două state dar și facilitarea accesului la informații despre România.

PUNTE DE COMUNICARE ÎNTRE ROMÂNIA ȘI BASARABIA ”Există profesori de Istorie a Românilor în Republica Moldova care nu cunosc tezaurul cultural al țării despre care predau. La fel, avem profesori de geografie care nu au vizitat niciodată România și de aceea facem astfel de proiecte care ajută cadrele didactice în activitatea profesională”, a declarat președintele ACLRC, prof. Valeriu Ostaș. El a spus că, prin toate activitățile pe care le organizează, asociația intenționează să creeze o punte de comunicare între Basarabia și România. Când vine vorba despre locuitorii din Republica Moldova și naționalitatea pe care o declară moldovenii, Ostaș vede un progres al numărului celor care s-au declarat români la ultimul recensământ, comparativ cu evidența făcută în 2004. ”Peste 25% dintre moldoveni s-au declarat români la ultimul recensământ, față de 11 procente în urmă cu zece ani. Totuși, din considerentul că nu se cunoaște bine istoria națională și oamenii mai sunt influențați de mentalitatea sovietică, apare o înstrăinare”, a spus Ostaș. El a spus că oamenii politici din ambele țări ar trebui să polemizeze mai puțin și să încerce să facă mai multe pentru unirea celor două state surori. Moldovenii văd integrarea în UE ca pe împlinirea idealului unirii cu țara-mamă și speră ca acest lucru să se petreacă cât mai curând. Elevii din Republica Moldova care au participat la simpozionul de istorie sunt de părere că astfel de activități sunt bine venite pentru că le oferă șansa să vadă cum este de fapt România cu care vor să se unească. ”La școală, învățăm despre România în contextul istoriei mondiale, dar după ce vizităm și cunoaștem și oamenii din România ne dorim mai mult ca unirea să se înfăptuiască”, au spus doi tineri participanți.