Potrivit rezultatelor unui proiect finanţat de Uniunea Europeană, prefecţii vor o delimitare mai clară a atribuţiilor lor şi ale ministerelor în conducerea serviciilor publice deconcentrate, mai mult personal, salarii mai mari şi posibilitatea de a lua măsuri cînd primarii sau alţi funcţionari sînt suspectaţi că încalcă legea. La aceste rezultate s-a ajuns cu ajutorul unor voluntari care au intervievat aproape o mie de funcţionari publici din cinci locaţii: Arad, Constanţa, Harghita, Iaşi şi Bucureşti. Rezultatele au fost prezentate ieri, la Bucureşti, în cadrul unei dezbateri la care au participat prefecţi şi subprefecţi din întreaga ţară. Întîlnirea a făcut parte din proiectul “Observatorul Prefecturii“, finanţat de UE prin programul PHARE 2004 - societatea civilă. Scopul proiectului, care se desfăşoară de zece luni, este de a monitoriza modul în care prefecturile îşi desfăşoară activitatea. Potrivit unor prefecţi, politizarea ar putea fi eliminată dacă se modifică prevederea prin care prefectul este numit de Guvern, acesta putînd fi, în schimb, numit de şeful statului. Prezent la dezbateri, secretarul de stat pentru relaţia cu prefecturile, Victor Paul Dobre, a declarat că Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a majorat substanţial numărul angajaţilor din prefecturi, iar salariile sînt mult mai mari în 2007 decît în 2004, dar în limita bugetului existent. O altă problemă ridicată a fost faptul că prefecturile nu au resurse proprii pentru a cofinanţa proiecte sau pentru situaţii de urgenţă. De aceea, potrivit rezultatelor monitorizării, prefecţii vor ca insituţiilor pe care le conduc să le revină o cotă parte din taxa pe apostilă sau pe permise şi paşapoarte. Reprezentantul MIRA a explicat că ministerul susţine acordarea acestei cote parte, dar că subiectul se discută cu Ministerul de Finanţe. Secretarul de stat a criticat şi tendinţa unor prefecţi de a se crede “jupîni ai judeţelor“, precum şi lipsa de colaborare dintre aceştia.