În cei patru ani de mandat, prefectul Dănuţ Culeţu a impus legea tăcerii în Prefectura Constanţa. Imediat după numirea lui în funcţie, accesul presei a fost restricţionat, pentru ca prefectul Culeţu să-şi poată duce, în linişte, la final, unele „afaceri”, prin intermediul instituţiei. În urmă cu două luni, cotidianul “Telegraf” vă relata despre o retrocedare extrem de suspectă, la Năvodari. În respectivul dosar, care se află şi în atenţia Poliţiei, iluzionistul Culeţu a reuşit, în doar patru zile, să pună în posesie un teren a cărui valoare de piaţă a fost de peste 30 milioane euro, cu încălcarea legilor în vigoare. Gura tîrgului spune că pentru magia făcută, artizanii retrocedării s-ar fi pricopsit cu 600.000 de euro. În şedinţa în care „afacerea Năvodari” a fost parafată, prefectul a făcut presiuni asupra membrilor comisiei să nu aprobe o hotărîre care, odată ajunsă în instanţă, ar fi schimbat total situaţia. Acum, după ce partidul care l-a propulsat în funcţie a pierdut alegerile, se pare că prefectul Culeţu şi-a pregătit ultimul tun în calitatea sa de reprezentant al Guvernului în teritoriu. Mai exact, este vorba despre o suprafaţă de peste 900 de hectare, pe care prefectul ar fi dorit să o treacă ieri în proprietatea comunei Corbu. Povestea este mult mai veche în acea zonă. Pentru suprafaţa respectivă, dar şi pentru o altă suprafaţă, se luptă Primăria Corbu, Primăria Săcele şi Administraţia Biosferei Delta Dunării. Lupta dintre cei doi primari liberali, Marian Gălbinaşu, de la Corbu, şi Ion Oprea, de la Săcele, este, de fapt, partea de faţadă a unui război imobiliar.

Comoară imobiliară sau ilegalitate funciară?

Se aude prin tîrg că în spatele primarului de la Corbu ar fi prefectul Culeţu, care, împreună cu mai mulţi oameni potenţi financiar, ar fi cumpărat drepturile de proprietate ale celor care urmau să primească teren în zona cu pricina. În spatele primarului de la Săcele s-ar afla un alt grup de oameni puternici din punct de vedere financiar care, la fel ca şi cealaltă tabără, ar fi cumpărat drepturile de proprietate de la cei ce urmau să fie împroprietăriţi. Accesul - prin intermediul prefectului - la documente şi la alte insituţii ale statului au oferit un avantaj consistent, se pare, grupării din spatele primarului de la Corbu. Pentru terenul respectiv, cele două primării au ajuns în instanţă, unde Corbu ar fi avut cîştig de cauză. Numai aşa se poate explica procesul verbal cu numărul 13238/06.11.2008, al Comisiei locale de aplicare a Legii nr. 18/1991. Interesant la acest proces verbal este faptul că, pe mai mult de jumătate din suprafaţa în discuţie, ar urma să fie împroprietăriţi locuitori din Cogealac, Ovidiu, Lumina, Cumpăna, Mihail Kogălniceanu, Negru-Vodă sau Pecineaga. Chiar dacă legislaţia în vigoare permite împroprietărirea pe un teren al unei comune şi pentru persoane cu domiciliu în alte comune, este suspectă graba cu care acestor persoane de la Pecineaga sau Negru-Vodă li se pune la dispoziţie teren tocmai la Corbu, în timp ce altor persoane li se transmite că nu mai există de teren disponibil şi sînt sfătuite să solicite despăgubiri băneşti. Un alt aspect suspect al iţelor de la Corbu este promptitudinea Oficiului de Cadastru şi Publicitatea Imobiliară (OCPI), dar şi a Prefecturii, în privinţa semnării titlurilor de proprietate. Pe 20 ianuarie 2009, OCPI, al cărui director este liberalul Ionel Spătaru, acceptă şi semnează intabularea, de către comuna Corbu, a terenului de 907 ha. O zi mai tîrziu, pe 21 ianuarie, adresa de intabulare este trimisă Prefecturii Constanţa, înregistrată cu numărul 578/21.01.2009, iar, în aceeaşi zi, spre seară, Prefectura emite ordinul cu numărul de ieşire 579/21.01.2009, prin care prefectul dispune întrunirea Comisiei de fond funciar pentru data de 22 ianuarie 2009. Membrilor Comisiei Judeţene de Fond Funciar le este transmis că nu pot ridica materialele decît în ziua şedinţei. Pe ordinea de zi a şedinţei de ieri figura, bineînţeles, şi punerea în posesie a terenurilor de la Corbu. Din nefericire pentru cei interesaţi, şedinţa de ieri s-a amînat pentru o dată ulterioară, din lipsă de cvorum, la şedinţă fiind prezente doar cinci persoane cu drept de vot, din 13. Este însă condamnabil faptul că Prefectura a „rezolvat” actele pentru aceste împroprietăriri cu cîntec în mai puţin de două zile, în timp ce sute sau chiar mii de constănţeni aşteaptă de ani buni să li se restituie terenurile sau măcar să fie despăgubiţi.

Membrii Comisiei de fond funciar au simţit miros de ilegalitate

Membru al comisiei de fond funciar, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Cristinel Dragomir, a fost unul dintre absenţii de la şedinţa de ieri. „Nu m-am prezentat la şedinţa Comisiei judeţene de fond funciar din mai multe motive. În primul rînd, fiind membru de cinci ani al acestei comisii, sînt la curent cu disputa dintre cele două primării şi am vrut să mă lămuresc dacă situaţia a fost judecată de instanţă. În al doilea rînd, am primit documentaţia în dimineaţa şedinţei şi nu am putut să o studiez cu atenţie. Nu am dorit să votez ceva ce nu ar fi legal, pentru ca, ulterior, să fiu tras la răspundere“, a declarat Cristinel Dragomir. Zilele lui Culeţu în funcţia de prefect par să fie numărate şi, probabil, viitorul prefect al Constanţei, va avea ceva de lucru la “moştenirea” lui Culeţu de la Prefectură. Pentru funcţia de prefect al Constanţei, cel mai probabil, va fi nominalizat social democratul Tit Liviu Brăiloiu, căruia i-am solicitat un punct de vedere asupra subiectului fierbinte al retrocedărilor de la Corbu. Brăiloiu a declarat că trebuie mai întîi să ajungă în funcţie pentru a vedea care este situaţia actelor din Prefectură. „În următoarele zile urmează să se stabilească noii prefecţi. Din mass-media am auzit despre retrocedările pe care vrea să le facă Prefectura la Corbu, pentru 2.000 de ha, pentru care, am înţeles eu, nu s-a făcut comisie. Dacă voi ajunge la Prefectură voi demara o anchetă, pentru că am eu impresia că este o afacere cu iz penal“, a apreciat Tit Liviu Brăiloiu. Am încercat să aflăm puncte de vedere legate de retrocedările de la Corbu şi de la primarii comunelor Corbu şi Săcele, dar aceştia au fost de negăsit. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi în cazul prefectului Culeţu. Probabil că acesta va încerca să-şi ducă intenţia la bun sfîrşit cît mai curînd posibil, într-o nouă şedinţă de fond funciar, întrucît nu mai are prea mult timp la dispoziţie.