Amplasat la nord-vest de lacul Sinoe, Grindul Chituc este un grind nisipos de tip marin-lagunar, constituit din formaţiuni sedimentare de vîrstă holocenă şi cordoane litorale marine (depozite nisipoase de origine mixtă marină şi lagunară). Grindul Chituc se află sub protecţia Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării (ARBDD), este declarat arie protejată, astfel bucurîndu-se de un statut aparte, conform Legii nr. 5/2000. De curînd însă, grindul a intrat în discuţia Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Pămîntului, care a concluzionat că proprietatea se poate reconstitui pe orice teren disponibil, indiferent dacă acesta se află într-o zonă protejată. În ultima şedinţă, care a avut loc în această săptămînă, membrii Comisiei au explicat faptul că noii proprietari ai terenurilor protejate de lege au obligaţia să respecte interdicţiile impuse de acest statut. "La o întîlnire a Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Pămîntului a fost invitat, în urmă cu puţin timp, guvernatorul ARBDD, Paul Cononov, care a declarat că nu are nimic împotriva retrocedării unor terenuri aflate în Grindul Chituc. Pe linie de protecţie a mediului există un act normativ care interzice în zonele protejate de lege ridicarea de construcţii, schimbarea destinaţiei terenurilor şi plantarea unor copaci sau plante care nu corespund specificului zonei", a declarat ieri directorul Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală Constanţa, Gheorghe Albu. El a precizat că nu există niciun act normativ care să îngrădească retrocedarea unor suprafeţe din Grindul Chituc sau dintr-o oricare altă zonă ocrotită prin lege, iar în cazul Grindului Chituc, noii proprietari au obligaţia să ceară aprobarea ARBDD în cazul în care doresc să exploateze în vreun fel pămîntul. Gheorghe Albu a adăugat că dacă nu doresc să intre în posesia terenurilor din grind, proprietarii pot cere despăgubiri. Avînd în vedere această ultimă afirmaţie, de ce se insistă totuşi pe retrocedarea acestor terenuri ocrotite prin lege?

Localnicii din Corbu nu-şi doresc să intre în posesia terenurilor din Grindul Chituc?!

Grindul Chituc se află pe raza teritorial administrativă a comunei Corbu, iar în ultima şedinţă a Comisiei de Restituire a Proprietăţilor, primarul Marian Gălbinaşu a solicitat acordul pentru demararea procesului de retrocedare, mai ales că a fost amendat cu suma de 100 milioane de lei, de către Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pe motiv că blochează restituirea proprietăţilor. Ieri însă, primarul din Corbu a refuzat să vorbească despre viitorii proprietari ai terenurilor din Grindul Chituc, precizînd că aşteaptă finalizarea unui proces aflat pe rol. "Deocamdată nu ştim cine va primi teren în Grindul Chituc şi dacă va primi cineva. Nu este nimic bătut în cuie. Să lăsăm instanţa să se pronunţe şi abia după aceea voi face declaraţii. Pot doar să spun că instanţa judecă o cauză de fond referitoare la proprietate", a declarat Gălbinaşu.

Intenţia Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Pămîntului şi a primarului Gălbinaşu de a-i împroprietări pe locuitorii din Corbu cu terenuri situate în Grindul Chituc nu pare să-i încînte prea tare pe cei din urmă, care susţin că nu vor un teren pe care să nu îl poată exploata. Să fie acesta un semnal de alarmă cu privire la faptul că retrocedarea terenurilor din Grindul Chituc ar ascunde alte interese? "Nu avem ce să facem cu teren în Grindul Chituc. Pămîntul de acolo nu este fertil şi nu se poate cultiva, iar pentru construcţie unei case nici nu poate fi vorba. Este mult prea departe de sat şi nu ajunge nicio utilitate acolo. În plus, se află în Biosferă şi am auzit că legea interzice intervenţia omului acolo", a spus ieri Marian Dobrişan, localnic. Nici clima nu este prea prietenoasă în grind, care este invadat vara de un aer tropical ce aduce secetă şi căldură, iar iarna, de mese de aer subpolar. Atunci cînd l-am întrebat pe primarul din Corbu dacă există vreo persoană care să deţină act de proprietate pe vreun teren amplasat în Grindul Chituc, acesta a refuzat să răspundă. Localnicii susţin însă că nu au auzit vreodată ca vreun consătean de-al lor să deţină act de proprietate pe o astfel de zonă şi că primarul a luat în calcul această variantă din cauza faptului că în comună nu mai există alte terenuri disponibile pentru retrocedare. În urmă cu puţin timp, Gălbinaşu a declarat că la Primăria Corbu s-au primit cereri pentru retrocedarea unei suprafeţe de 1.000 ha. Prin urmare, s-ar putea desprinde ideea că Primăria Corbu ori doreşte să facă retrocedare de dragul retrocedării, ori urmăreşte niscaiva interese, avînd în vedere faptul că are aceeaşi culoare politică precum cea a celor aflaţi la Putere...

Cononov, poreclit de presa centrală "guvernatorul-gunoier"

Şi pentru că tot am pomenit de... Putere, revenim la guvernatorul ARBDD, Paul Cononov, care, după cum susţine Gheorghe Albu, nu are nimic împotriva înstrăinării unor suprafeţe din grind. Potrivit presei centrale, Cononov este poreclit "guvernatorul-gunoier", pentru că a autorizat pescuitul la sturioni în perioadă de prohibiţie. Aceleaşi surse mai susţin că Paul Cononov a modificat şi vecinătăţile zonei strict protejate de la Grindul Chituc şi a preferat să plece în străinătate la diverse simpozioane, în loc să se ocupe de probleme Rezervaţiei, una dintre acestea fiind canalului ucrainean Bîstroe. Reamintim că, în aprilie 2005, ministrul Mediului, Sulfina Barbu, l-a înlocuit din funcţie pe guvernatorul ARBDD, Virgil Munteanu, cu Paul Cononov. Presa centrală susţine că, în vreme ce Munteanu este un specialist în domeniu, munca sa fiind răsplătită cu numeroase distincţii ecologice, primite din partea unor prestigioase instituţii internaţionale, Cononov era, la momentul numirii, managerul unei firme falimentare de salubritate din Tulcea. Paradoxal este că lipsa de experienţă în domeniu nu l-a împiedicat să fie numit la conducerea ARBDD, fapt care, atunci, a stîrnit reacţii internaţionale dintre cele mai vehemente. Motivele invocate de către conducerea Ministerului Mediului la momentul schimbării au fost cel puţin ilare. Printre acestea amintim faptul că fostul guvernator a fost arogant, că nu a prezentat un plan strategic privind Rezervaţia, cu toate că acest plan există din 1995 şi a fost elaborat împreună cu specialiştii programului "Omul şi Biosfera" – UNESCO şi că situaţia ecologică a Deltei nu este cea mai bună în ciuda faptului că ARBDD a primit nenumărate distincţii pentru măsurile ecologice luate în perioada 2000-2005. Imediat după înlocuire, Munteanu a primit oferte de a lucra în străinătate pentru diverse Convenţii.

Am încercat ieri zadarnic să aflăm un punct de vedere al lui Paul Cononov privitor la decizia Comisiei Judeţeane pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Pămîntului şi a primarului Gălbinaşu de a retroceda locuitorilor comunei Corbu zone din Grindul Chituc, însă nu am reuşit să-l contactăm. La fel s-a întîmplat şi în cazul prefectului Constanţei, Dănuţ Culeţu, care a ignorat apelurile telefonice repetate. Reamintim însă că prefectul a declarat, în cadrul ultimei şedinţe de fond funciar, care a avut loc în cursul acestei săptămîni, la Prefectură, că atît timp cît există posibilitatea restituirii unor bunuri sau terenuri în natură, nu trebuie luată în calcul varianta despăgubirilor băneşti, care împovărează statul. Însă, indiferent care ar fi motivele unei astfel de propuneri, cert este că demararea împroprietăririlor în Grindul Chituc nu va aduce beneficii nici viitorilor proprietari, şi cu atît mai puţin Rezervaţiei. Rezervaţie care, după cum bate vîntul... ar putea avea soarta plajelor de pe litoral, care au fost închiriate timp de 10 ani, unor nespecialişti în domeniu. Şi asta, în timp ce Sulfina Barbu, ministrul Mediului, se declară o înverşunată apărătoare a ciulinilor de pe litoral!