În județul Mureș au început lupte crâncene între Prefectură și consiliile locale care au adoptat hotărâri privind înființarea ținutului secuiesc, așa cum ceruse Consiliul Național Secuiesc (CNS). Potrivit proiectului de hotărâre pe care maghiarii îl propuneau spre aprobare, consiliile locale ar fi trebuit să solicite Parlamentului şi Guvernului să respecte toate angajamentele internaţionale ale României adoptate în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale. Mai apoi, aleșii locali urmau să ceară crearea unei regiuni administrative denumite „ținutul secuiesc”, care să aibă statut autonom, delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul regiunii realizându-se printr-un referendum local. Totodată, în proiectul pe care CNS l-a propus se solicită ca, în unităţile teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte zece la sută, limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială, având acelaşi statut ca limba oficială a statului.

PROCESE După ce a luat la cunoștință faptul că nouă consilii din județ au adoptat această hotărâre, Prefectura Mureș le-a atacat în instanță. „Consiliile locale din Sângeorgiu de Pădure, Vărgata, Ghindari, Fântânele, Gheorghe Doja, Miercurea Nirajului, Păsăreni, Sovata și Gălești au adoptat hotărârea CNS, însă le-am dat în judecată. Într-un caz, am şi câştigat în primă instanţă, la Tribunalul Mureş, care a decis anularea hotărârii Consiliului Local din Ghindari”, a declarat purtătorul de cuvânt al Prefecturii Mureş, Dragoş Bardoşi. Nici primăriile conduse de maghiari nu au scăpat de procesele intentate de Prefectura Mureș. „În ceea ce privește primăriile din judeţ care au amplasat pe sediu steaguri secuieşti - cele din Fântânele, Sângeorgiu de Pădure, Ghindari, Sovata şi Eremitu, Prefectura Mureș a deschis, de asemenea, procese în contencios administrativ. Tribunalul Mureş a admis cererea Prefecturii, obligând Primăria Sângeorgiu de Pădure să îndepărteze steagul CNS arborat pe sediu”, a conchis Bardoși.