După o perioadă cu temperaturi neobișnuit de ridicate pentru luna octombrie, termometrul arătând și 28 de grade în unele zone ale țării, România riscă să fie lovită de un adevărat îngheț, un front de aer polar îndreptându-se către această parte a continentului. Avertizarea a venit din partea climatologului Roxana Bojariu, de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM). "Există posibilitatea, mai ales că acum suntem pe o tendinţă de încălzire, ca după aceea, pentru că urmează o perioadă de răcire, acel aer rece să fie de provenienţă polară, pe acest mecanism de slăbire. Pentru localizare şi pentru a şti mai precis când, trebuie urmărite prognozele meteorologice. Structura aceasta este prezentă acolo în mod continuu, dar efectul este important iarna. Atunci este şi mai puternic şi face cuplajul până la suprafaţă. Întotdeauna există fluctuaţii în vortex, dar uneori sunt mult mai puternice, în aşa fel încât transportul de aer polar se face până la latitudini foarte joase şi avem un episod cu temperaturi foarte scăzute”, a explicat climatologul.

Conform ANM, vortexul polar este definit de curenţii de aer ce înconjoară Polul Nord, la înălţimi mari în atmosferă. „În sezonul rece, vortexul polar ajunge să influenţeze circulaţia atmosferică şi în atmosfera joasă, cu impact asupra fluctuaţiilor vremii resimţite de noi toţi. Un vortex polar puternic izolează masele de aer rece, polar, deasupra Polului Nord, iar circulaţia atmosferică la latitudinile medii, de la înălţimi mari în atmosferă până la suprafaţă, este una preponderent zonală, de la vest la est. În acest caz, iarna, aerul mai cald de deasupra Oceanului Atlantic este transportat peste continentul european, determinând, în general, un regim termic mai blând”, a declarat Bojariu.

Dacă vortexul polar este slab, nu mai reuşeşte să ţină aerul rece, polar, deasupra zonei arctice şi acesta aduce temperaturi extrem de scăzute asupra Europei. „În acest caz circulaţia atmosferică este preponderent direcţionată de la nord la sud, determinând episoade cu temperaturi foarte scăzute. Astfel de fluctuaţii ale vortexului polar au loc în permanenţă, pe perioade de la câteva zile până la câteva săptămâni. Dacă într-o iarnă frecvenţa episoadelor cu vortex slab este mai mare, atunci ea poate da caracteristica sezonieră de iarnă aspră. Observaţiile prezente, furnizate de NOAA (Statele Unite ale Americii), arată că vortexul polar slăbeşte, ceea ce poate determina o probabilitate crescută a producerii episoadelor cu temperaturi foarte scăzute în următoarele zile şi săptămâni, în unele regiuni ale Emisferei Nordice, situate la latitudinile medii”, a avertizat Bojariu.