Doar o mică parte din prejudiciile provenite din infracţiuni sunt recuperate în România, iar la nivelul instituţiilor publice nu există o statistică a cuantumului sumelor recuperate de autorităţi. Acestea sunt concluziile unei dezbateri organizate, joi, de Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ), în cadrul proiectului “Societatea civilă, partener activ în procesul de elaborare şi evaluare a politicilor publice\".

SECRET FISCAL Directorul de programe al CRJ, Radu Nicolae, a declarat că hotărârile judecătoreşti nu au efect descurajant dacă infractorii rămân cu banii pe care i-au obţinut din crima organizată sau corupţie, iar instituţiile statului, printre care şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), sunt reticente în a face publice şi în a pune la dispoziţia organizaţiilor neguvernamentale informaţii despre sumele recuperate în urma sentinţelor definitive din instanţe. După ce a efectuat un studiu pe zece dosare de mare corupţie şi pe baza informaţiilor primite de la instituţiile publice, CRJ a constatat că doar 50% din sumele calculate ca prejudicii au fost recuperate de la infractori. “ANAF a spus că toate datele reprezintă secret fiscal, Ministerul Agriculturii a susţinut că nu identifică hotărârea judecătorească, alte ministere ne-au spus să ne adresăm ANAF şi aşa se închide cercul. Din 37 de hotărâri judecătoreşti definitive, pentru zece hotărâri am primit date de la instituţii şi autorităţi publice, prejudiciul din aceste cauze fiind de un milion de euro”, a spus Radu Nicolae.

PROPUNERI Şeful Oficiului Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni din cadrul Ministerului Justiţiei, Cornel Călinescu, a propus ca instituţiile implicate în recuperarea prejudiciilor din infracţiuni să raporteze datele respective la Ministerul Justiţiei. La rândul ei, Alexandra Mihaela Şinc, consilier al procurorului general Tiberiu Niţu, a arătat că o mare problemă pe care o au procurorii este aceea a identificării bunurilor inculpaţilor, pentru a fi indisponibilizate după începerea urmăririi penale. Ea a susţinut că ar fi nevoie de o bază de date centralizată, unde procurorii să găsească informaţii despre bunurile mobile şi imobile ale persoanelor cercetate, inclusiv a conturilor bancare.